Răzvan şi Vidra – Bogdan Petriceicu Haşdeu

R?zvan ?i Vidra – Bogdan Petriceicu Ha?deu

R?zvan ?i Vidra este prima pies? de valoare a teatrului istoric rom?nesc. A fost publicat? ?n 1867 sub titlul „R?zvan-Vod?” ?i se intituleaz? „R?zvan ?i Vidra” ?ncep?nd cu edi?ia din 1869. pornind de la cronica lui Miron Costin ?i de la un studiu istoric consacrat lui R?zvan de Nicolae B?lcescu, Ha?deu re?nvie, ?n cele cinci c?nturi care amintesc structura unei opere epice, ascensiunea excep?ional? a unui erou deosebit, n?scut rob ?i apar?in?nd unui neam urgisit, dar care reu?e?te, datorit? calit??ilor sale ?i impulsurilor date de Vidra, s? devin? domnitor.
Conflictul principal al piesei se desf??oar? ?ntre calit??ile remarcabile ale lui R?zvan ?i prejudecata general?, obtuz?, ?ntruchipat? de T?nase, care ?n ciuda eviden?ei, nu accept? c? un ?igan poate fi un om superior. Recunosc?nd meritele eroului, T?nase nu-i poate uita originea:
„Dumnezeu s? mi-te-ajute, precum tu m-aju?i pe mine;
Zilele tale s? curg? tot zile lungi ?i senine;
Iar nevoia s? doboare pe oricine-?i va fi du?man!...
R?m?i s?n?tos, b?iete!..Ce p?cat c? e?ti ?igan!” (C?ntul 1).
R?zvan este, a?adar un damnat, adic? un personaj ap?sat de blestemul unui destin potrivnic, ?i anume de faptul c? se n?scuse dintr-un neam dispre?uit. Lupta eroului cu propriul s?u destin confer? dramatism piesei ?i aminte?te de tragedia antic?.
?i Vidra este marcat? de un destin, acela al neamului lui Mo?oc, a c?rui nepoat? este. De la acest mare boier intrigant (care apare ca personaj ?i ?n nuvela „Alexandru L?pu?neanul” de C. Negruzzi) a mo?tenit Vidra patima m?ririi. Fiind femeie, ?ntr-o epoc? dominat? de b?rba?i, ea nu-?i poate ?ndeplini visul dec?t al?turi de R?zvan, de ale c?rui calit??i fusese de la ?nceput impresionat? ?i c?ruia vrea s?-i stimuleze ambi?ia, pentru ca acesta s? se str?duiasc? a ajunge pe treapta social? cea mai ?nalt?.
Pentru a-l ?mboldi pe R?zvan, Vidra i-l d? exemplu pe Sbierea, care prefer? s? fie prizonier ?i amenin?at cu moartea dec?t s? se despart? de banii cu care s-ar putea r?scump?ra. Patima avari?iei, dus? de Sbierea ap?n? la paroxism (p?n? ?n pragul nebuniei) este prezentat? de Vidra lui R?zvan ca un model de pasiune extrem?, ca o pild? pentru patima m?ririi care ar trebui s?-l anime pe acesta:
„Vezi! ?nva?? de la d?nsul patima ce vrea s? zic?!
Acest om pentr-o lescaie, acest om pentr-o nemic?
Va suferi cu pl?cere, f?r’ s? scoa?? un suspin,
Robie, lan?uri, ru?ine, b?t?i, ?nchisori, chin...”.
Conflictul piesei se dezvolt? deci ?i ?ntre dorin?a de m?rire a Vidrei ?i iner?ia lui R?zvan care, contamin?ndu-se ?n cele din urm? de patima puterii, face pasul fatal care- desparte de tronul de pe care se va pr?bu?i imediat ?n morm?nt.
R?zvan ?i Vidra se dezv?luie astfel ?i ca o dram? a pasiunilor mistuitoare, fapt anun?at din moto-ul ei, luat de Ha?deu dintr-o carte bisericeasc?: „M?rirea de?art? ?i iubirea de argint aceste sunt ni?te neputin?i ale sufletului”.
De? integreaz? teme destinului, drama R?zvan ?i Vidra se deosebe?te de tragedia antic?. Inspirat? din istoria na?ional? ?i din folclor, elogiind frumuse?ile patriei ?n spiritul programului romantic al „Daciei literare” piesa nu respect? ca tragedia, regula celor trei unit??i: de timp, loc ?i ac?iune. Astfel, ac?iunea dramei nu se petrece ?ntr-o singur? zi, ca ?n tragedie, ci ?n c??iva ani. Locul desf??ur?rii ac?iunii se schimb? de mai multe ori (o pia?? din Ia?i, o poian? ?n codru, tab?ra le?easc?, palatul domnesc din capitala Moldovei) permi??nd prezentarea unor medii diferite ?i a unor personaje apar?in?nd unor variate p?turi socia...