Povestea lui Harap-Alb – Ion Creangă

Povestea lui Harap-Alb – Ion Creang?

Basmul lui Creang? este un mic roman de aventuri, de?i ?n linii mari, respect? schema arhetipal? a basmului fantastic popular.
Pe scurt, ac?iunea este urm?toarea: Verde-?mp?rat ?i cere fratelui s?u, aflat la cealalt? margine de lume s? trimit? pe cel mai destoinic dintre nepo?i spre a-i succeda la tron. ?mp?ratul ?i supune pe fii s?i la probele puterii. Izbute?te numai fiul cel mic care, la sfatul Sfintei Duminici, ?i-a ales calul n?zdr?van din herghelia tat?lui s?u. ?n drumul spre ?mp?r??ia unchiului, Harap-Alb ?ncalc? sfaturile tat?lui s?u ?i, astfel ajunge sluga sp?nului. Cu g?ndul de a-i r?pune capul, Sp?nul ?i cere lui Harap-Alb s?-i aduc? sal??i din Gr?dina Ursului, pielea cerbului vr?jit ?mpodobit cu pietre scumpe ?i, ?n sf?r?it pe fata ?mp?ratului Ro?. Ajutat din nou de Sf?nta Duminic? ?i direct de furnici, albine, Str?mb?-Lemne, Sfarm?-Piatr?, Ochil?, Setil?, Fl?m?nzil?, P?s?ri-L??i-Lungil?, izbute?te ?n toate ?ncerc?rile ?i, ?n cele din urm?, se ?ntoarce la curtea unchiului s?u cu fata ?mp?ratului Ro?, care-l ?nfrunt? direct pe Sp?n: „Lipse?te dinaintea mea, Sp?nule! Doar n-am venit pentru tine, ?-am venit pentru Harap-Alb, c?ci el este adev?ratul nepot al ?mp?ratului Verde”. Demascat, Sp?nul se repede s?-i taie capul lui Harap-Alb, dar calul n?zdr?van al acestuia din urm?, „odat? mi ?i-l ?n?fac? cu din?ii de cap, zboar? cu d?nsul ?n ?naltul cerului ?i apoi d?ndu-i drumul de acolo, se face Sp?nul p?n? jos praf ?i pulbere”.
Fata ?mp?ratului Ro? ?l ?nvie pe Harap-Alb cu ap? vie ?i ap? moart?, primesc binecuv?ntarea ?mp?ratului Verde ?i totodat? ?mp?r??ia.
Compar?nd schema basmului, condensat? la numai ?aptesprezece func?ii din cele treizeci ?i una ale arhetipului ?i analiz?ndu-l ?n raport cu basmul popular, vom descopri c? autorul a realizat, ?n contrast integrator cu basmul popular, c?teva inova?ii semnificative ?i definitorii. Dac? ?n basmul fantastic popular se petrec numai evenimente de natur? fantastic?, ?n „Harap-Alb” apar ?i alte elemente:
a) Ca o tr?s?tur? distinct?, la Creang?, elementele fantastice apar ?n simbioz? cu cele reale. Realul devine predominant ?n contactul cu fantasticul, asigur?nd nara?iunii o dinamic? surprinz?toare ?i un pitoresc nea?teptat. ?n realitate inova?iile lui Creang? au, ?n structura basmului, un efect umoristic. Personajele fantastice au ?nf??i??ri ?i manifest?ri reale.
b) Fa?? de basmul fantastic popular unde fantasticul r?m?ne nealterat, la Creang?, realul invadeaz? zonele rezervate fantasticului. Aceast? inova?ie este unicat ?n ntreaga literatur dedicat? genului. Creang? a insuflat eroilor supranaturali „o via?? curat omeneasc?” (Garabet Ibr?ileanu).
c) Creang? are capacitatea genial? de a absorbi adev?ruri universal valabile, din via?a, obiceiurile ?i tradi?iile poporului ?i de a le turna ?n noi tipare, ?n structuri stilistice inegalabile: „Ce fel de vorb?-i asta tat? ?! zise fiul s?u ru?inat; la dumneta ur?ii se cheam? g?ini ? Ba, ia acum cred eu fr???nemeu, c? a?a urs o?tirea ?ntreag? este ?n stare s? o zdruncine...”.
Compara?iile devin, la Creang?, de neconfundat prin contrastul nea?teptat dintre obiectele comparate, al c?ror element de referin?? este luat, totdeauna, din mediul s?tesc (Exemplu: ur?ii compara?i cu g?inile).
d) Dac? ?n basmul popular umorul apare episodic, la Creang? cap?t? caracter universal. El izvor??te totdeauna din contrastul de situa?ii, din dispropor?iile hiperbolice existente ?ntre realit??i ?i aspira?ii, din ?mpletirea armonioas? a stilului oral-direct cu zicerile paremiologice adecvate, ad-hoc, situa?iilor c...