Lucrare de laborator V

ARHITECTURA CACLULATOARELOR
Lucrarea de laborator nr. 5
A. Descrierea simulatorului de calculator didactic.
Acest simulator ?ncearca s
pun
la dispoziia studenilor o unealta
care s
?i ajute s
?neleag
procesele logice interne ale unui procesor i
?nsuirea bazelor program
rii ?n limbajul de asamablare. El simulez
un
calculator didactic. Acesta este un model abstract, realizat pentru a ilustra
principiile de baza ale functionarii procesorului. Procesoarele existente ?n
calculatoarele nostre sunt particulariz
ri ale acestui model.
Fereastra de ?nceput conine mai multe zone importanate. Prima este
o fereastra ?n care este reprezentat
memoria principal
. Aceasta este
?mp
rit
?n 16x16=256 locaii de memorie fiecare locaie de memorie av?nd
8 biti. Pentru a uura ?nelegerea, continuul memoriei este reprezentat ?n
hexadecimal. Ex A0(16) =1001000(2). La fel i adresele, pe vertical
fiind
reprezentat
jum
tatea cea mai semnificativ
(prima jumatate) a adresei, iar
pe orizontala este reprezentata jum
tatea cea mai puin semnificativ

aparin?nd adresei. De asemenea in coltul dreapta jos, ?n bara de stare, apare
adresa locaiei de memorie ?n care se afla cursorul ?n acel moment. Memoria
poate fii editat
?ntr-o maniera asem
n
toare celei utilizate ?n editoarele de
text folosind Ctrl-C, Ctrl-V etc. Aceste funcii pot fi g
site i ?n meniul edit.

Simulatorul dispune de asemenea de 16 registre pentru uz general de
8 biti, numerotate de la R0 la RF ultimul dintre ele, RF, action?nd ca i
ieire. De asemenea in coltul dreapata sus se afla cele doua registre sistem,
contorul de programe (Program Counter-PC) i registrul de instruciuni
(Instruction Register-IR). L?ng
contorul de programe se afl
un buton care
permite setarea la zero a contorul de programe. Acesata echivalez
cu
repornirea execut
rii programului. Tot ?n aceasta zon
se afla i
atotputernicul buton de help.

Sub contorul de programe i registrul de instructiuni se afla dou

butoane care permit deschiderea i salvarea fisierelor de tip PRG si ASM.
Primul tip de fisier este un format propietar iar cel de al doilea este un tip de
fiier surs
?n limbajul de asamblare. Aceleai funcii pot fi g
site i ?n
meniu “File”.

Mai jos sunt patru butoane care folosesc la depanarea programelor.
Primul, etichetat “Run” demareaz
execuia programului din memorie p?n

c?nd se apas
butonul etichetat “Break”, se ?nt
lnete instruciunea “halt” sau se
?nt?lnete o instruiune invalid
.
Butonul etichetat “Step” pornete execuia pas cu pas a programului din
memorie. Adic
executa instruciunea a c
rei adres
se afla in PC si il
incrementeza pe acesta. Daca programul ruleaza va trebui sa apasati prima data
Break. Numai dupa aceasta efectul butonului Step va fi vizibil.
Butonul etichetat “Break” va opri executia programului din memorie.
Butonul etichetat “Clear” foloseste la resetarea memoriei principale,
regtrilor i/sau a contorului de programe sau a registrului de instruciuni.
De asemenea meniul Run conine aproape aceleai funcii, excepie f
c?nd
funcia Break.

Reprezentarea memoriei principale
Contorul de Program
Registrul de instruciuni
Registrii de uz general
Buton de help contextual

Bar
de stare Fereastr
afisaj
Fereastr
desasamblare
Butoane de control a
asmabl
rii/dezasambl
rii
Zon
de control a rul
rii programului
Zon
de control a fiierelor
Freastr
pentru afiare ne permite afiarea sub form
caracterelor ASCII a ...