Padurea spanzuratilor - Liviu Rebreanu

P?durea sp?nzura?ilor

Nuvelele care preced romanul „P?durea sp?nzura?ilor“ sunt: „Catastrofa“, „I?ic, ?trul dezertor“ ?i „Hora mor?ii“.
Geneza Romanul P?durea sp?nzura?ilor a pornit de la o tragic? ?nt?mplare din familia scriitorului. ?n timpul r?zboiului, fratele s?u, Emil, ofi?er ?n armata austro-ungar? ?ncercase s? dezerteze. Fusese prins ?i executat.
Rebreanu v?zuse o ?nt?mplare care-l cutremurase, imaginea reprezent?nd o p?dure de copacii c?reia at?rnau zp?nzura?i cehii. Prozatorul m?rturise?te ?ns? c? tragedia fratelui s?u a fost numai un pretext literar, deoarece Apostol Bologa nu are nimic din acesta „cel mult poate c?teva tr?s?turi exterioare ?i unele momente de exalterare“.
Tema roamnului o constituie evocarea realist? a primului r?zboi mondial, ?n care accentul cade pe condi?ia tragic? a intelectului ardelean care este silit s? lupte sub steag str?in ?mpotriva poporului neam.
Roamnul are o construc?ie circular?, ?ncepe ?i se ?ncheie cu ?cena execut?rii prin sp?nzur?toare. Conflictul esen?ial se dezvolt? ?n planul con?tiin?ei, ?ntre datorie ?i sentiment ca ?n clasicism. Personajul central al romanului este Apostol Bologa.
Apostol Bologa, eroul romanului, a primit o educa?ie rigid?, cu caracter religios, care l-a f?cut s? aib? ?n copil?rie crize de misticism.
Fire cinstit? ?i pasionat?, Bologa caut? adev?rul, dreptatea. I se pare o vreme c? le-a g?sit ca ?i David Pop, ?n no?iunea de datorie c?tre statul austro-ungar.
Sub impulsul, pe care-l va regreta de a ap?rea ?n postura eroic? ?n fa?a logodnicei sale, se angajeaz? ca voluntar ?i i-a parte la r?zboi. Se poart? ca un ofi?er con?tiincios. E pus s? fac? parte din curtea mar?ial? care-l judec? pe un ofi?er ceh, acuzat de a fi ?ncercat s? dezerteze.
Convins c?-?i face datoria ?l condamn? ?i asist? la execu?ie. De?i chinuit de ?ndoieli, ?ncearc? s? se lini?teasc? cu aceea?i justificare, a „datoriei“.
Ofi?erul model, care a fost avansat ?i decorat, ?ncepe s? ?ov?ie atunci c?nd afl? c? va fi trimis pe frontul rom?nesc. Devenit suspect se hot?r??te s? dezerteze. O ?nt?mplare ?i am?n? ?ndeplinirea hot?r?rii. E r?nit ?i apoi e mutat la o coloan? de muni?ii. ?n acest ad?post ?ubred e cuprins de un umanism vag, amestecat cu vechiul s?u misticism religios.
Simbolistica romanului este bogat?, ?ns? unele evenimente simbolice au devenit laitmotiv: sp?nzur?toarea, privirea, lumina. ?cena execut?rii ofi?erului ceh va anticipa hot?r?rea final? a lui Bologa de a nu lupta ?mpotriva fra?ilor s?i rom?ni ?i a muri.
Imaginea condamn?rii la moarte prin sp?nzurare va deveni simbolic?, imagine care revine ?n finalul romanului, c?nd Bologa are viziunea sp?nzur?rii multiplicate a lui Svoboda ?i a privirii lui …
?ntr-o criz? de na?ionalism, el se desparte de logodnica lui, Marta, pentru c? aceasta a cochetat cu un ofi?er maghiar; dar ?n cur?nd se logode?te cu unguroaica Ilona, fiica unui ??ran. ?n purt?rile lui ?n aparen?? contradictorii se simte tendin?a nel?murit? de a rupe cu trecutul ?i de a g?si o nou? cale care s?-l scape de ?ov?iri ?i inconsecven?e.
Ad?postul, pe care socotea c? la aflat ?napoia frontului e sf?r?mat brusc: Bologa e numit judec?tor la curtea mar?ial?. Dezerteaz?, e prins condamnat ?i sp?nzurat.
?cena execut?rii lui Svoboda, ?cen?-cheie va declan?a criza de con?tiin?? a lui Bologa care va evolua pe tot parcursul romanului.
Privirea condamnatului, ?naintea execut?rii sale sub ?treang nu-l va p?r?si pe Apostol Bologa p?n? la moarte, revenind obsesiv ?i zdruncin?ndu-i echilibrul sufletesc, deoarece el este impregnat de starea sufleteasc? a ofi?erului ceh.



A...