Inregistreaza | Ai uitat parola?

Cascada Niagara

Numar pagini 6
Nume Cascada Niagara
Subiect Geografie
Institutie Liceu
Pret 50 puncte
Evaluarea calitatii 0 / 0 (100%)
Adaugat 23-06-2009
Adaugat de dktf0406
Descarcat 0
Marimea fisierului 0 KB
Formatul fisierului doc
Cuvinte cheie new york , ontario , cascada niagara , statele unite , canada , lacul erie , lacul ontario , buffalo , insula goat , horseshue falls , cataracta niagara , niagara state park
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Situată între statele New York şi Ontario (fig. 1), Cascada Niagara este una din cele mai spectaculoase miracole naturale ale continentului Nord-American. Cascada se află pe râul Niagara, care curge între Statele Unite şi Canada de la Lacul Erie până în Lacul Ontario (figura 2). Aceasta se află la aproape 27 kilometri nord vest de Buffalo, New York, oraş industrial şi turistic, centru al Cascadei Niagara.."

referatul contine si gotografii, harti
Extras din material:
CASCADA NIAGARA


- referat -




Situat? ?ntre statele New York ?i Ontario (fig. 1), Cascada Niagara este una din cele mai spectaculoase miracole naturale ale continentului Nord-American. Cascada se afl? pe r?ul Niagara, care curge ?ntre Statele Unite ?i Canada de la Lacul Erie p?n? ?n Lacul Ontario (figura 2). Aceasta se afl? la aproape 27 kilometri nord vest de Buffalo, New York, ora? industrial ?i turistic, centru al Cascadei Niagara..


 INCLUDEPICTURE "F:\DATA\ART\onorame006m4.gif" * MERGEFORMATINET 

Figura 1. Localizarea geografic? a Cascadei Niagara


 INCLUDEPICTURE "F:\DATA\ART\oontarl002p4.jpg" * MERGEFORMATINET 
Figura 2. Ora?ul Toronto v?zut de pe lacul Ontario

Cascada este divizat? ?n dou? p?r?i de Insula Goat. Partea mai mare cea din st?nga (canadian?) se nume?te Horseshue Falls ?i are o ?n?l?ime de 56 de metri, iar lungimea crestei este de aproximativ 670 metri. Cealalt? parte, American Falls, din jum?tatea dreapt? are o ?n?l?ime de 58 de metri, dar lungimea crestei doar de 320 metri.
P?n? ajunge s? curg? peste stratul de roc?, partea american? a r?ului are doar 1 metru ad?ncime, spre deosebire de cea canadian? care are aproximativ 6 metri ad?ncime. ?n fiecare minut aproape 340000 de metri cubi de ap? cade peste st?ncile cascadei Niagara. Din cauza c?derii puternice de ap? se formeaz? o cea?? care la r?ndul ei cu ajutorul soarelui d? na?tere la multe curcubee. Din acest motiv indienii Iroquois au numit cascada Cataracta Niagara (figura 3).



Fig.3. curcubeu







Plonjarea puternic? a apei a produs pe?teri ?n spatele perdelei de ap?. Excursioni?tii pot intra ?n pe?tera V?nturilor pentru a viziona ceva cu totul neobi?nuit. Cascada Canadian? a s?pat un bazin de plonjare de 59 metri ad?ncime.
Guvernele canadiene ?i americane au construit parcuri, platforme de vizionare, drumuri ?i autostr?zi. Rezerva?ia Niagara State Park a fost ?nfiin?at? ?n 1885 ?i este cel mai vechi parc al statului New York. Acesta include un turn de observa?ie, lifturi care coboar? ?n baza cascadei Americane ?i excursii cu barca la baza cascadei Horseshue.
Aria parcului este de mult timp sta?iune turistic? c?t ?i locul favorit cuplurilor care vor s? ??i petreac? luna de miere. Noaptea lumini colorate ilumineaz? cascada.
Aproape toat? apa a patru mari lacuri se vars? ?n Cascada Niagara. Acest imens volum de ap? este folosit pentru a genera putere electric? pentru ?ase centrale electrice. Acestea produc aproximativ 6 milioane cai putere, 55 % pentru partea american? ?i 45 % pentru cea canadian?. Centralele iau ap? din r?urile de deasupra cascadei cu ajutorul unor canale. L?ng? fiecare central? apa cade prin st?vilare ?n hidrocentralele de pe marginea r?ului Niagara.
Controlul cascadei Niagarei dintre SUA ?i Canada a oferit un exemplu de cooperare interna?ional?. Un tratat ?n 1910 ?i c?teva ?n?elegeri mai t?rziu au fixat cantitatea de ap? care urma s? revin? fiec?rei ??ri. ?n 1923 s-a ?nfiin?at un minister interna?ional pentru controlul cascadei Niagara.
?n 1950 cele dou? ??ri au semnat un tratat care specifica minimul de curgere peste cascad?. Acest minim prevede 2830 de metri cubi de ap? pe secund? ?n timpul sezonului turistic ?i 1415 metri cubi pe secund? ?n timpul nop?ii. Acest minim a fost divizat ?n ambele p?r?i ale cascadei. ?n total peste 5729 metri cubi de ap? pe secund? cad peste cascad?.
?ntre 1954 ?i 1958 SUA ?i Canada au completat un proiect remediabil. Aceast? enorm? opera?ie a oprit eroziunea cu ajutorul unui control de structur?, evacuare ?i umplere.
Comisionul centralelor hidr...


Materiale similare



Comentarii asupra materialului "Cascada Niagara"

Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia



Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu