Istoriografia în limba română Formaţia umanistă a cronicarilor. Umanismul

Istoriografia ?n limba rom?n?
Forma?ia umanist? a cronicarilor. Umanismul

Umanismul – atitudine uman?, de respect ?i grij? fa?? de om, de lupt? pentru a ap?ra interesele ?i a construi fericirea omului, a existat ?ntotdeauna ?n societate. De aceea se poate vorbi de un umanism al antichit??ii, de un umanism popular, socialist etc.
?n plin evmediu, ?n apusul Europei, ca o reac?ie ?mpotriva oprim?rii impuse spiritului ?i g?ndirii de c?tre biseric?, apare o puternic? mi?care cultural? ?i artistic?, cunoscut? sub numele de Rena?terea. Av?nd ca punct de plecare cultura ?i arta antichit??ii greco-romane, se ajunge la o „ rena?tere“ a artelor, care se dezvolt? ?n formele specifice acestei epoci.
La rom?ni, ideile umaniste au p?truns destul de t?rziu, Nicolaus Olahus, fiind ?n acest sens, un deschiz?tor de drumuri.

Contribu?ia istoriografiei din secolul al XVII-lea
la dezvoltarea limbii ?i literaturii rom?ne

Grigore Ureche (1590-1647) a scris Letopise?ul ??rii Moldovei, care cuprinde istoria Moldovei de la anul 1359 p?n? la a doua domnie a lui Aronvod? (1594). Originalul sa pirdut, iar cronica s-a transmis ?n copii cu interpol?rile a trei copi?ti (Simion Dasc?lul, Misail C?lug?rul ?i Axinte Uricariul).

Miron Costin (1633-1691) are o mai bogat? activitate literar? ?i istoric?. ?n limba rom?n? a scris Letopise?ul ??tii Moldovei ( de la Aron-vod?, 1595, p?n? la Dabijavod?,1661), De neamul moldovenilor, lucrare cu caracter polemic, scris?, dup? cum m?rturise?te cronicarul, pentru a suplini „lipsa de ?tiin?a ?nceputului ace?tii ??ri“ ?i, ?n al doilea r?nd, pentru a combate „oc?rile“ ?i „basnele“ scornite de cei care au f?cut „ad?os?turi“ cronicii lui Grigore Ureche, ?i Via?a lumii, poem filozofic ?n versuri, scris, dup? moda timpului, pe tema elegiac? a trecerii timpului ?i a soartei schimb?toare.
Contribu?ia cronicarilor la dezvoltarea culturii rom?ne?ti este ?n primul r?nd de ordin istoriografic. Ei au pus bazele unui proces de constituire a istoriografiei rom?ne?ti, la cap?tul c?ruia apar, perioda pa?optist?, primii istorici ?n accep?ie modern? a cuv?ntului: Kog?lniceanu ?i B?lcescu.
Cronicile au transmis urma?ilor c?teva probleme esen?iale cu largi implica?ii culturale ?i politice. Una dintre ele, ?nc? la Ureche ?ntr-o celebr? fraz?: „Rum?nii, c??i se afl? l?cuitori ?n ?ara Ungureasc? ?i la Ardeal ?i la Maramoro?u, de la un loc s?ntu cu moldovenii ?i to?i de la R?m se trag“ scrie Grigore Ureche. Afirma?ia este luat? de Miron Costin ?n c?teva distihuri a?ezate ?n fruntea letopise?ului s?u ?i apoi dezvoltat? ?n „De neamul moldovenilor“.
Pun?nd ?n circula?ie idei ca: romanitatea poporului rom?n, latinitatea limbii rom?ne, continuitatea elementului roman ?n Dacia, unitatea tuturor rom?nilor, cronicarii au contribuit ?n mod substan?ial la formarea con?tiin?ei na?ionale.
Cronicile con?in primele exerci?ii de compunere ?n limba na?ional?, ?n ele g?sindu-se astfel cele dint?i forme ale literaturii rom?ne originale. Letopise?ele au o valoare artistic? remarcabil?. Ea rezult? mai ?nt?i din subiectivitatea relat?rii, din faptul c? autorii particip? la judecarea oamenilor ?i evenimentelor, se dest?inuie, se pl?ng sau se bucur?. Aceast? atitudine, are efecte asupra expresiei care nu mai r?m?ne o seac? notare de date ?i fapte, ci tr?deaz? o puternic? participare afectiv? ca ?n aceast? jelavie a lui Neculce:„Oh! oh! oh! s?rac? ?ar? a Moldovei.
Valoarea literar? deriv? ?i din faptul c? letopise?ele consemneaz? unele evenimente tr?ite de autori, fiind primele noastre scrieri memorialistice. ?n cronici g?sim procedee ale prozei artistice...