Miorita

MIORI?A

Miori?a este o balad? popular?, o crea?ie ?n versuri care apar?ine genului epic. A fost descoperit? de Alecu Russo la Soveja ?i publicat? de Vasile Alecsandri ?n ziarul Bucovina, ?n 1950, ?i ulterior, ?n volumul „Poezii populare“.
G.C?linescu consider? c? balada „Miori?a sintetizeaz? unul dintre cele 4 mituri fundamentale ale literaturii noastre populare, mitul existen?ei pastorale. Dou? lucr?ri: -Lucian Blaga „Spa?iul mioritic“ 1936 ?i G.C?linescu „Istoria literaturii rom?ne de la origini ?i p?n?n-n prezent“ 1941 au jucat un rol deosebit pentru destinul baladei, subliniindu-i din perspective diferite, aptitudinea de valoare ordonatoare al universului nostru spiritual.
Publicarea variantelor „Miori?ei“ f?cea dovada faptului c? tema este cunoscut?, practic, pe ?ntreg teritoriul rom?nesc, circul?nd ?n trei versiuni distincte: c?ntec epic sau balad?, colind ?i c?ntec liric.
Balada este structurat? ?n trei p?r?i:
?n prima parte este fixat cadrul natural, ?i, este introdus motivul complotului;
?n cea de-a doua parte, ce are un caracter dinamic este introdus motivul oi?ei n?zdr?vane;
a treia parte cuprinde: testamentul ciob?na?ului, ultimele dorin?e, alegoria moarte-nunt?, portretul fizic al ciob?na?ului ?i al m?icu?ei sale.
Prima parte a baladei are un accentuat caracter epic ?i prezint? locul unde se petrece ac?iunea. Autorul anonim prezint? frumuse?ea cadrului natural prin dou? metafore de o valoare artistic? unic? ?n literatura noastr? popular? „Pe-un picior de plai/ Pe-o gur? de rai“.
Spa?iul aceste este un spa?iu specific rom?nesc ?n care se petrece ca un adev?rat ritual tranhuman?a cobor?rea oilor la c?mpie ?i urcarea lor la munte ?n func?ie de anotimp. Substantivul „rai“ nu exprim? ideea de rai ceresc ci exprim? frumuse?ea deosebit? a locurilor. Cele dou? versuri sugereaz? o atmosfer? de lini?te, de solemnitate care se destram? repede odat? cu prezentarea complotului pus la cale de doi dintre ciobani.
Autorul anonim introduce personajele prin interjec?ia „iat?“ care are ?i rolul de a crea o apropiere sufleteasc? cu cititorul prin folosirea verbelor la prezent: „vin“, „cobor“ autorul creeaz? impresia unui prezent etern.
Cei trei ciobani sunt prezenta?i diferit, despre cei trei ciobani care pun la cale complotul, autorul ne precizeaz? dec?t originea: „Unu-i ungurean /Unu-i moldovean /?i unu-i vr?ncean“. Ciob?na?ului moldovean i se face chiar din acest? parte a baladei un portret „C?-i mai otoman /?-are oi mai multe /M?ndre ?i cornute /?i cai ?nv??a?i /?i c?ni mai b?rba?i“.
?n aceste versuri este exprimat ?i motivul complotului mi?elesc: invidia celor doi ciobani fa?? de confratele lor care are oi mai multe. ?n prezen?a ciob?na?ului moldovean, autorul folose?te dativul etic pentru a-?i exprima ata?amentul fa?? de acesta „Ca s? nu-l omoare“.
Partea a doua a baladei are un caracter dramatic ?i cuprinde motivul oi?ei n?zdr?vane. Folosind procedeul personific?rii autorul anonim face cunoscut conceptul prin intermediul oi?ei n?zdr?vane. Nelini?tea acesteia ?l ?ntristeaz? pe ciob?na? care manifest? griji pentru ea ca pentru o fiin?? omeneasc?. Diminutivele „miori??“, „dr?gu??“ exprim? foarte bine ata?amentul ciob?na?ului pentru mioar? „Miori?? laie /Laie buc?laie“.
La ?ntrebarea ciob?na?ului oi?a ?i dezv?luie cele aflate. ?n acest moment tonul baladei devine grav, anun??nduse o primejdie. Ciob?na?ul este sf?tuit de oi?? s? se retrag? la „negru z?voi“ ?i s?-?i cheme cel mai zdrav?n c?ine. Repetarea substantivului ?n vocativ „st?p?ne, st?p?ne“ accentueaz? tonul grav ?i introduce o stare de ?ncordare“.
Partea a treia a ...