Lucrare de laborator II
| Numar pagini |
14 |
| Nume |
Lucrare de laborator II |
| Subiect |
Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
07-05-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
9 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
A. Reprezentarea datelor
A.1. Reprezentarea datelor în sistemul de numeraţie binar
A.2. Reprezentarea numerelor în sistemul de numeraţie hexazecimal
B. Operaţii cu numere în reprezentare binară
B.1. Operaţii logice cu numerele în repezentare binară
B.2. Adunarea în binar
B.3. Scăderea în binar
B.4. Înmulţirea în binar
Exercitii si probleme
Extras din material:
1
ARHITECTURA CALCULATOARELOR
Lucrarea de laborator nr.2
A. Reprezentarea datelor
A.1. Reprezentarea datelor ?n sistemul de numera?ie binar
Nota?ia binar? este o metod? de reprezentare a valorilor numerice folosindu-se
numai cifrele zero ?i unu.
?ntr-o reprezentare binar? a unei valori numerice, cifra cea mai din dreapta are
asociat? ponderea 1 (20), urm?toarea are ponderea 2 (21), a treia are pondere 4 (22)
?i a patra are ponderea 23=8, etc.
De exemplu:
1011=1*23+0*22+1*21+1*20
Pentru trecerea unui num?r ?ntreg pozitiv din sistemul de numera?ie zecimal
?n cel binar se folose?te urm?torul algoritm:
1. se ?mparte valoarea la 2 ?i se memoreaz? restul ?mp?r?irii;
2. at?t timp c?t rezultatul ?mp?r?irii este diferit de zero, se continu?
?mp?r?irea lui la 2 memor?ndu-se restul;
3. c?nd s-a ob?inut rezultatul egal cu zero, reprezentarea ?n binar a valorii
ini?iale const? din resturile ?mp?r?irilor afi?ate ?n ordinea invers?
ob?inerii.
Exemple:
172 2
16 86 2
12 8 43 2
12 6 4 21 2
0 6 3 2 10
0 2 1 10 5
1 0
1
0
(172)10=(10101100)2
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
2
211 2
210 105 2
1 104 52 2
1 52 26 2
0 26 13
0 12 6
1 3
0 1
1
(211)10=(1101 0011)2
A.2. Reprezentarea numerelor ?n sistemul de numera?ie hexazecimal
Este o metod? de codificare a valorilor numerice folosind 16 simboluri:
- cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 av?nd aceea?i semnifica?ie ca la sistemul
zecimal;
- simbolurile A,B,C,D,E,F echivalente cu valorile 10, 11 12, 13, 14, 15 din
sistemul de numera?ie zecimal.
Mai jos sunt prezentate reprezent?rile ?n hexazecimal ?i binar a numerelor de la
1 la 16 din sistemul de numera?ie zecimal:
0 0000
1 0001
2 0010
3 0011
4 0100
5 0101
6 0110
7 0111
8 1000
9 1001
A 1010
B 1011
C 1100
D 1101
E 1110
F 1111
Similar cu nota?ia binar?, ?n reprezentarea hexazecimal? un num?r este
reprezentat tot de o sum? de puteri, de aceast? dat? de puteri ale lui 16.
Exemplu:
3b0f =3x163+bx162+0x161+fx160
=3 x 4096 + 11 x 256 + 0 x 16 + 15 x 1
= 12288 + 2816 + 0 + 15
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
3
= 15119
Pentru reprezentarea ?n hexazecimal a unui num?r ?ntreg zecimal se respect?
acela?i algoritm cu deosebirea c? ?mp?r?irea se face la 16, nu la 2. Pentru
conversiile din hexazecimal ?n binar se efectueaz? prin gruparea a c?te patru cifre
binare, ?ncep?nd din dreapta num?rului ?i ?nlocuirea lor cu echivalentul
hexazecimal corespunz?tor.
Exemplu de conversie din binar ?n hexazecimal, respectiv hexazecimal ?n binar:
( 1011 ? 1010 ? 0011 ?0010 )2 ( 4 F C 2 )16
? ? ? ? respectiv ? ? ? ?
( B A 3 2 )16 ( 0100 1111 1100 0010 )2
Exemplu de conversie din zecimal ?n hexazecimal:
2359 16
16 147 16
75 144 9 16
64 3 0 0
119 9
112
7
(2359)10=(937)16
?n interiorul ma?inilor numerice, numerele sunt reprezentate numai
prin grupe de cifre binare. Aceste grupe de cifre binare sunt numite cuvinte.
Sunt tipice cuvinte cu o lungime de 4, 8, 16 sau 32 de bi?i. Un cuv?nt de 8 bi?i se
mai nume?te ?i octet sau, ?n terminologia tehnic? consacrat?, byte. Cuvintele sunt
memorate ?n registre...
Materiale similare
| Nume: |
Lucrare de laborator I |
| Extras din material: |
... sale ?n 1. Se observ c pe ieirea Q a circuitului s-a obinut valoarea 1,
indiferent de starea sa anterioar.
?n aceast situaie ieirea Q a circuitului este chiar valoarea intrrii D, adic 1,
iar pe ieirea Q este valoarea negat a intrrii D.
Dac intrarea D a circuitului devine 1, H rm?n?nd nemodificat ?n 1,
circuitului se comport ca ?n figura de mai jos:
11
Poarta AND1 are ca intrri valoarea negat a lui D (adic 1) i valoarea lui H,
care a rmas nemodificat... |
| Nume: |
Lucrare de laborator IV |
| Extras din material: |
... Dac? m = 4 se poate construi un cod Hamming pe 7 bi?i (n = 7), ad?ug?nd 3
bi?i de control (k = 3).
7 6 5 4 3 2 1
m4 m3 m2 k3 m1 k2 k1
Cei trei bi?i de control sunt plasa?i pe pozi?ia puterilor lui 2:
k1 ? 1;
k2 ? 2;
k3 ? 4.
Vom vedea acum, pentru fiecare bit al mesajului care sunt bi?ii de control
care permit verificarea parit??ii sale:
7 = (0111)2 = 4 + 2 + 1 ? 7 este controlat de k3, k2, k1;
6 = (0110)2 = 4 + 2 ? 6 este controlat de k3, k2;
5 = (0101)2 =... |
| Nume: |
Curs III |
| Extras din material: |
...are utilizeaz? nota?ia ?n complement fa?? de doi trebuie s? ?tie numai s? efectueze
adunarea ?i negarea bi?ilor. De exemplu, opera?ia de sc?dere 7- 5 este identic? cu problema de
adunare 7 + (-5). ?n consecin??, dac? i se cere unui calculator s? scad? 5 (stocat sub forma
0101) din 7 (stocat ca 0111), acesta va schimba mai ?nt?i pe 5 ?n 5 (reprezentat ca 1011) ?i
apoi va efectua adunarea 0111 + 1011, ob?in?nd rezultatul 0010, care reprezint? valoarea 2,
dup? cum este descris ?n contin... |
| Nume: |
Cursul VII |
| Extras din material: |
...rii dintr-o unitate central? de
prelucrare servesc ca zone tampon ?ntre unitatea de comand? ?i unitatea aritmetico-logic?, sau
?ntre unitatea central? de prelucrare ?n ansamblu ?i memoria principal?.
Ata?area controlerelor la magistrala unui calculator m?re?te semnificativ complexitatea
opera?iilor de control al comunica?iei de-a lungul acestei c?i de comunica?ie. Trebuie
efectuate transferuri de date ?ntre unitatea central? de prelucrare ?i memoria principal?, ?ntre
unitatea cen... |
| Nume: |
Curs I |
| Extras din material: |
...ru
realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important.
Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de
siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s?
satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe
l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i
memorie secundar?). De obicei, ... |
| Nume: |
Curs XI |
| Extras din material: |
...0 0 B
1 1 1 1 0 0 A+B
1 1 1 1 0 1 A+B+1
1 1 1 0 0 1 A+1
1 1 0 1 0 1 B+1
1 1 1 1 1 1 B-A
1 1 0 1 1 1 B-1
1 1 1 0 1 1 -A
0 0 1 1 0 0 A AND B
0 1 1 1 0 0 A OR B
0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 1 1
0 1 0 0 1 0 -1
Figura 5.2 Func?iile ALU pentru microarhitectura exemplului ISA IJM
CURS 11 AC 2006/2007
6/9
folositoare. ?n multe cazuri exist? multiple posibilit??i pentru a ob?ine acela?i rezultat. ?n acest
tabel, + ?nseamn? plus aritmetic, iar ?nseamn? minus aritmetic,... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Lucrare de laborator II"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
