Lucrare de laborator I
| Numar pagini |
25 |
| Nume |
Lucrare de laborator I |
| Subiect |
Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
07-05-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
7 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
A. Porti logice. Circuite logice combinationale
B.Circuite logice secventiale
Exercitii si probleme
Extras din material:
1
ARHITECTURA CACLULATOARELOR
Lucrarea de laborator nr. 1
A. Pori logice. Circuite logice combinaionale.
Cele mai utilizate pori logice sunt:
AND, OR, NAND, NOR, XOR, Ex-NOR. Mai jos se prezint tabelele de adevr ale
celor 6 tipuri de pori (se consider cazul a c?te 2 intrri pe poart), i simbolurile
asociate. Cercurile mici, ce apar la ieirea porilor NAND, NOR, si NOR exclusiv
reprezint negaii, indic?nd, de exemplu, c o poarta NAND poate fi considerat ca o
poarta AND, a crei ieire este negat (inversat).
Circuitele logice combinaionale, care sunt circuite fr memorie, sunt
formate prin interconectarea porilor logice. Circuitele logice combinaionale se
caracterizeaz prin faptul c valorile logice ale funciilor de ieire depind numai de
valorile logice ale variabilelor de intrare, fiind independente de strile anterioare ale
circuitului.
Exemplu:
1. Un exemplu simplu de circuit logic combinaional este sumatorul pe un singur bit.
Tabela de adevr a funciei pe care trebuie s o ?ndeplineasc este prezentat mai
jos:
2
intrri ieiri
A B Transport: CARRY
Suma A+B:
SUM
0 0 0 0
0 1 0 1
1 0 0 1
1 1 1 0
Presupunem iniial c intrrile A, B ale circuitului de mai sus au valorile 0, 0.
Valoarea ieirii Sum va fi valoarea de ieire a porii logice XOR. Atunci c?nd
la intrarea sa se aplic valorile 0,0, din tabela de adevr se observ c poarta XOR
d pe ieire valoarea 0 (Sum = 0).
Valoarea celei de-a doua ieiri (Carry) este valoarea de ieire a porii AND.
C?nd pe intrrile sale se aplic 0,0 se deduce din tabela sa de adevr c ieirea are
valoarea 0.
Situaia se prezint ?n figura de mai jos:
Dac se modific numai valoarea intrrii A, devenind 1, atunci pentru
combinaia A=1, B=0 ieirea Sum va fi 1 (din tabela de adevr a porii XOR).
Aceeai situaie va fi ?nt?lnit dac intrarea B este 1, iar A ram?ne nemodificat ?n
0.
Pentru aceleai combinaii de valori, A=1, B=0, respectiv A=0, B=1, valoarea
ieirii Carry va fi 0 (din tabela de adevr a porii AND pentru ambele combinaii de
intrri):
Cele dou cazuri sunt prezentate ?n figura de mai jos:
3
Dac cele dou intrri A, B au valoarea 1, atunci ieirea Sum va fi dat de
combinaia 1,1, aplicat pe intrarea porii XOR. ?n acest caz, Sum=1.
Carry va avea valoarea de ieire a porii AND, av?nd la intrare cele dou
valori A=1, B=1, adic 1:
2. Implementarea porii SAU Exclusiv:
Circuitul logic combinaional de mai jos implementeaz funcia logic XOR
folosind folosind numai pori NU, I, SAU. Pe figur sunt prezentate diferitele
funcii implementate de elementele logice din circuit.
4
Se vor considera toate cele patru combinaii posibile de valori ale mrimilor
de intrare A,B pentru a vedea ce valori de ieire se obin ?n fiecare caz.
Iniial, A=B=0. Cele dou pori NOT vor nega ambele valori A, B, pe ieirea
lor rezult?nd 1. Fiecare din cele dou pori AND vor avea ca mrimi de intrare
valoarea NOT(A), B , respectiv NOT(B), A. Din tabelul de adevr al funciei AND
se observ c pentru oricare combinaii de valori de intrare 1,0 sau 0,1, valoarea de
ieire a porii logice va fi 0. ?n acest caz, pe intrarea porii AND se vor afla valorile
0,0, pentru aceast combinaie de intrri corespunz?nd conform tabelei de adevr
pentru poarta AND ieirea 0:
Dac se modific valoarea intrrii A ?n 1, atunci pentru combinaia A=1, B=0,
avem situaia din figura de ma...
Materiale similare
| Nume: |
Lucrare de laborator II |
| Extras din material: |
...100 XOR 00101101
8. S? presupunem c? vre?i s? izola?i cei mai semnificativi trei bi?i dintr-un ?ir de
?apte bi?i plas?nd 0 pe pozi?iile celorlal?i patru bi?i, f?r? a afecta valorile celor trei
bi?i specifica?i. Ce masc? ?i ce opera?ie va trebui s? utiliza?i pentru a face acest
lucru? Da?i exemplu.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
9. S? presupunem c? vre?i s? nega?i cei trei bi?i din centrul unui ?ir de ?apte bi?i
l?s?nd ceilal?i patru bi?i nemodifi... |
| Nume: |
Lucrare de laborator IV |
| Extras din material: |
... Dac? m = 4 se poate construi un cod Hamming pe 7 bi?i (n = 7), ad?ug?nd 3
bi?i de control (k = 3).
7 6 5 4 3 2 1
m4 m3 m2 k3 m1 k2 k1
Cei trei bi?i de control sunt plasa?i pe pozi?ia puterilor lui 2:
k1 ? 1;
k2 ? 2;
k3 ? 4.
Vom vedea acum, pentru fiecare bit al mesajului care sunt bi?ii de control
care permit verificarea parit??ii sale:
7 = (0111)2 = 4 + 2 + 1 ? 7 este controlat de k3, k2, k1;
6 = (0110)2 = 4 + 2 ? 6 este controlat de k3, k2;
5 = (0101)2 =... |
| Nume: |
Lucrare de laborator VI |
| Extras din material: |
...esa 0Ah a fost ?ndeplinit.
?n urmtoarea parte se prezint felul ?n care sunt reprezentate ?n
memorie caracterle care vor fi afiate pe ecran. Se observ ca ?n fiecare
celula de memorie este scrisa reprezentarea ?n hexadecimal a codului ASCII
corespunztor fiecrui caracter.
10: 0A
11: 48 H
12: 65 e
13: 6C l
14: 6C l
15: 6F o
16: 20
17: 77 w
... |
| Nume: |
Lucrare de laborator V |
| Extras din material: |
...piaza contnutul registrului 2 ?n registrul 1
?n cod hexdecimal exemplu va arta astfel:
40 12 move(40) R1(1),R2(2)
Sau ?n binar:
0100 0000 0001 0010
jmpEQ - salt daca egal salt daca coninutul registrului reg este egal cu cel
al registrului R0
Are mnemonicul jmpEQ, op-codul-ul B i formatul jmpEQ reg=R0
adresa_destinatie, sau jmpEQ reg=R0 eticheta_salt.
Exemplu:
jmpEQ R0=R1 0xAA - ?ncarc ?n PC instructiunea de la adresa AA(16)
jmpEQ R0=R1 salt - ?ncarc... |
| Nume: |
Curs I |
| Extras din material: |
...ru
realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important.
Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de
siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s?
satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe
l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i
memorie secundar?). De obicei, ... |
| Nume: |
Curs IX |
| Extras din material: |
...ementele de baz? din care sunt construite toate calculatoarele numerice sunt uluitor de
simple. Primul pas este studiul acestor elemente de baz? ?i al algebrei speciale cu dou? valori
(algebra booleana) folosit? pentru a le analiza. Dup? aceea se studiaz? circuitele fundamentale
care pot fi construite folosind por?i ?n combina?ii simple, incluz?nd circuite pentru opera?ii
aritmetice. Urm?toarea tem? este aceea de a afla cum por?ile pot fi combinate pentru a stoca
informa?ii, ceea ce ?n... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Lucrare de laborator I"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu