Curs I
| Numar pagini |
10 |
| Nume |
Curs I |
| Subiect |
Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
30-04-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
6 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Cuprinde o parte din capitolul I: Stocarea datelor
1.1 Stocarea biţilor
1.1.1 Porţi logice şi circuite basculante bistabile
1.1.2 Alte tehnici de stocare
1.1.3 Sistemul de notaţie hexazecimal
1.2 Memoria principală
1.2.1 Biţi
1.2.2 Organizarea memoriei principale
Extras din material:
CURS 1 AC 2006/2007 1/10
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2006/2007
CURSUL 1
CAPITOLUL 1: Stocarea datelor
1.1 Stocarea bi?ilor
Calculatoarele utilizate ?n prezent reprezint? informa?iile ca ?iruri de bi?i. Un bit (binary unit -
cifr? binar?) reprezint? una din cifrele 0 sau 1, pe care ?n acest context le vom considera mai
degrab? simboluri dec?t numere. ?ntr-adev?r, vom vedea c? semnifica?ia unui bit difer? de la
o aplica?ie la alta. Stocarea unui bit ?ntr-un calculator necesit? un dispozitiv care s? poat? s?
se afle ?ntr-una din cele dou? st?ri, ca de exemplu un ?ntrerup?tor (pornit sau oprit), un releu
(deschis sau ?nchis) sau un steag de start (ridicat sau cobor?t). Una dintre cele dou? st?ri este
utilizat? pentru reprezentarea simbolului 0, iar cealalt? pentru reprezentarea simbolului 1.
Scopul este s? studiem modalit??ile prin care sunt stoca?i bi?ii ?ntr-un sistem de calcul.
1.1.1 Por?i logice ?i circuite basculante bistabile
Vom ?ncepe prin a reintroduce opera?iile AND (?I), OR (SAU) ?i XOR (SAU EXCLUSIV),
prezentate pe scurt ?n figura 1.1. Aceste opera?ii sunt similare cu opera?iile aritmetice
?nmul?ire ?i adunare, care combin? o pereche de valori, intr?rile opera?iei, pentru a produce o a
treia valoare, ie?irea (rezultatul) opera?iei. Re?ine?i totu?i c? singurele cifre cu care lucreaz?
opera?iile AND, OR ?i XOR sunt 0 ?i 1; aceste opera?ii sunt considerate ca manipul?nd
valorile adev?rat (TRUE) ?i fals (FALSE) - 1 pentru adev?rat, 0 pentru fals. Opera?iile care
lucreaz? cu valorile adev?rat/fals sunt denumite opera?ii booleene (Boolean operations), dup?
numele matematicianului George Boole.
Opera?ia AND este proiectat? s? reflecte adev?rul sau falsitatea unei expresii formate prin
combinarea a dou? expresii mai mici cu ajutorul conjunc?iei ?I. Aceste expresii au urm?toarea
form? general? :
P AND Q
unde P reprezint? una dintre expresii, iar Q o reprezint? pe cealalt?, ca de exemplu :
Kermit este o broasc? AND Miss Piggy este o actri??.
Intr?rile opera?iei AND sunt reprezentate de adev?rul sau falsitatea componentelor expresiei;
ie?irea reprezint? adev?rul sau falsitatea expresiei compuse. De vreme ce o expresie de forma
P AND Q este adev?rat? numai atunci c?nd ambele sale componente sunt adev?rate, vom
trage concluzia c? 1 AND 1 trebuie s? dea ca rezultat 1, ?n timp ce toate cel?lalte combina?ii
trebuie s? aib? ca rezultat 0, conform celor prezentate ?n figura 1.1.
Similar, opera?ia OR se bazeaz? pe o expresie compus? de forma:
P OR Q
CURS 1 AC 2006/2007 2/10
?n care, din nou, P reprezint? o expresie iar Q reprezint? alt? expresie. Asemenea expresii
compuse sunt adev?rate atunci c?nd cel pu?in una dintre componentele lor este adev?rat?, ceea
ce coincide cu reprezentarea opera?iei OR din figura 1.1.
?n limbajul curent, nu exist? o expresie care s? corespunde semnifica?iei opera?iei XOR. XOR
produce ca rezultat o ie?ire cu valoarea 1 atunci c?nd una dintre intr?rile sale este 1 ?i cealalt?
este 0. De exemplu, o propozi?ie de forma P XOR Q ?nseamn? ?sau P, sau Q, dar niciodat?
ambele ?.
Figura 1.1 Opera?iile AND, OR ?i XOR
0 0 1 1
AND 0 AND 1 AND 0 AND 1
0 0 0 1
0 0 1 ...
Materiale similare
| Nume: |
Curs IX |
| Extras din material: |
...ementele de baz? din care sunt construite toate calculatoarele numerice sunt uluitor de
simple. Primul pas este studiul acestor elemente de baz? ?i al algebrei speciale cu dou? valori
(algebra booleana) folosit? pentru a le analiza. Dup? aceea se studiaz? circuitele fundamentale
care pot fi construite folosind por?i ?n combina?ii simple, incluz?nd circuite pentru opera?ii
aritmetice. Urm?toarea tem? este aceea de a afla cum por?ile pot fi combinate pentru a stoca
informa?ii, ceea ce ?n... |
| Nume: |
Curs XI |
| Extras din material: |
...0 0 B
1 1 1 1 0 0 A+B
1 1 1 1 0 1 A+B+1
1 1 1 0 0 1 A+1
1 1 0 1 0 1 B+1
1 1 1 1 1 1 B-A
1 1 0 1 1 1 B-1
1 1 1 0 1 1 -A
0 0 1 1 0 0 A AND B
0 1 1 1 0 0 A OR B
0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 1 1
0 1 0 0 1 0 -1
Figura 5.2 Func?iile ALU pentru microarhitectura exemplului ISA IJM
CURS 11 AC 2006/2007
6/9
folositoare. ?n multe cazuri exist? multiple posibilit??i pentru a ob?ine acela?i rezultat. ?n acest
tabel, + ?nseamn? plus aritmetic, iar ?nseamn? minus aritmetic,... |
| Nume: |
Curs III |
| Extras din material: |
...are utilizeaz? nota?ia ?n complement fa?? de doi trebuie s? ?tie numai s? efectueze
adunarea ?i negarea bi?ilor. De exemplu, opera?ia de sc?dere 7- 5 este identic? cu problema de
adunare 7 + (-5). ?n consecin??, dac? i se cere unui calculator s? scad? 5 (stocat sub forma
0101) din 7 (stocat ca 0111), acesta va schimba mai ?nt?i pe 5 ?n 5 (reprezentat ca 1011) ?i
apoi va efectua adunarea 0111 + 1011, ob?in?nd rezultatul 0010, care reprezint? valoarea 2,
dup? cum este descris ?n contin... |
| Nume: |
Curs X |
| Extras din material: |
...lave vede inactivarea lui MSYN , ?tie c? s-a terminat ciclul, inactiveaza SSYN , ?i ne
Figura 4.8 Exemplu de func?ionare pe o magistral? asincron?
Date
Adresa de memorie ce va fi citit? Adresa
MREQ
RD
MSYN
DATA
SSYN
CURS 10 AC 2006/2007
5/8
afl?m iar??i ?n situa?ia original?, cu toate semnalele dezactivate, a?tept?nd urm?toarea
component? master.
Diagramele de temporizare ?n cazul magistralelor asincrone (?i uneori chiar al magistralelor
sincrone) folosesc s?ge?... |
| Nume: |
Cursul IV |
| Extras din material: |
... poate avea ca rezultat decodificarea unui alt cuv?ntde cod, valid dar
totu?i incorect.
Memoriile calculatoarelor pot ocazional s? provoace erori, datorit? varia?iilor tensiunii de
alimentare, sau altor cauze. Pentru protec?ia la aceste erori, unele memorii folosesc coduri
detectoare sau corectoare de erori. Cand se folosesc aceste coduri, sunt adauga?i bi?i
suplimentari fiec?rui cuv?nt de memorie, ?ntr-un mod special. C?nd un cuv?nt este citit din
memorie, bi?ii suplimentari sunt... |
| Nume: |
Curs VIII |
| Extras din material: |
...?
mai sc?zut, care totu?i au putut s? execute un mare num?r de instruc?iuni. Rezultatul a fost
arhitectura sistemului IBM/ 360, o familie de calculatoare compatibile, travers?nd aproape
doua ordine de magnitudine, at?t ?n pre? c?t ?i ?n capacitate.
Pentru c? pia?a de calculatoare a explodat ?n anii 1970 ?i capacit??ile de calcul au crescut
rapid, cereare de calculatoare cu pre? sc?zut a favorizat proiectarea calculatoarele folosind
interpretoare. Abilitatea de a imbina hardware ?i... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Curs I"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
