Ion – Liviu Rebreanu - caracterizare
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
Ion – Liviu Rebreanu - caracterizare |
| Subiect |
Limba si literatura romana |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
22-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
"Romanul apare în 1920.
Geneza scrierii se poate urmări după mărturisirile lui Rebreanu însuşi. Procesul creator a fost îndelungat şi esenţa lui constă în sudarea într-o viziune unitară a trei experienţe de viaţă trăită, distanţate între ele prin ani şi fără legătură cauzală de la una la alta.
Prima dintre experienţe a fost uimirea pe care a simţit-o Rebreanu, într-una din primăverile tinereţii sale, când ieşise la răsăritul soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un ţăran, socotindu-se nevăzut de nimeni a sărutat pământul jilav de rouă, cu înfocare, ca pe o iubită. Gestul a fost înregistrat pentru pitorescul lui în sine, fără a i se atribui o semnificaţie precisă..........."
Extras din material:
page
page 1
ION
de Liviu Rebreanu
Romanul apare ?n 1920.
Geneza scrierii se poate urm?ri dup? m?rturisirile lui Rebreanu ?nsu?i. Procesul creator a fost ?ndelungat ?i esen?a lui const? ?n sudarea ?ntr-o viziune unitar? a trei experien?e de via?? tr?it?, distan?ate ?ntre ele prin ani ?i f?r? leg?tur? cauzal? de la una la alta.
Prima dintre experien?e a fost uimirea pe care a sim?it-o Rebreanu, ?ntr-una din prim?verile tinere?ii sale, c?nd ie?ise la r?s?ritul soarelui cu arma pe un colnic la v?nat de porumbei a observat cum un ??ran, socotindu-se nev?zut de nimeni a s?rutat p?m?ntul jilav de rou?, cu ?nfocare, ca pe o iubit?. Gestul a fost ?nregistrat pentru pitorescul lui ?n sine, f?r? a i se atribui o semnifica?ie precis?.
Cea de a doua experien?? de via?? autentic? i-a fost transmis? scriitorului de sora sa Livia ?i formeaz? substan?a nuvelei Ru?inea. Este vorba de p??ania unei fete bogate de la ?ar?, Rodovica, am?git? de un fl?c?u s?rac ?i supus? din aceast? cauz?, celor mai cumplite b?t?i de c?tre tat?l s?u. ?n chip evident aceste fapte, cu modific?rile de rigoare se reg?sesc ?n Ion constituind esen?a raporturilor dintre erou, de o parte, Ana ?i tat?l ei, Vasile Baciu, de alt? parte.
A treia experien?? este constituit? de impresia puternic? pe care i-a l?sat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la ?ar?, Ion al Glaneta?ului, iste? ?i vrednic, ?mpov?rat de greut??i ?i dezn?d?jduit, pentru faptul c? nu avea p?m?nt. Calea sintezei ?ntre aceste momente de via??, atest? ?n continuare Rebreanu, a fost atribuirea c?tre Ion al Glaneta?ului, cu motivele sociale ?i suflete?ti necesare ?i a faptelor apar?in?nd, ?n realitatea tr?it?, autorilor celorlal?i dou? momente. Procesul de elaborare a romanului, trec?nd prin fazele manuscrise Ru?inea ?i Zestrea, a fost ?ndelungat, comprim?nd romanul Ion, L. Rebreanu s-a g?ndit mai mult la o fresc? a satului transilv?nean din care ?nsu?i autorul s-a ridicat ca poet al omului teluric, dup? cum ?l apreciaz? G. C?linescu.
Romanul, ?mp?r?it ?n dou? volume: Glasul p?m?ntului ?i Glasul iubirii, ne transpune ?n lumea satului ardelean de la sf?r?itul secolului trecut ?i ?nceputul secolului nostru. Avem ?n fa?? o fresc? vast?, cuprinz?nd, pe l?ng? via?a ??r?nimii ?i pe cea a intelectualit??ii satelor cu unele reflexe din pulsa?ia na?ional? a ?ntregului Ardeal. Firul principal al ac?iunii se ?ese ?n jurul eroului scrierii, fl?c?ul chipe?, voinic, inteligent, ?i vrednic, dar s?rac, Ion al Glaneta?ului, care din setea de a se ?mbog??i ??i sacrific? iubirea pentru Florica, o fat? frumoas?, ?ns? s?rac? asemenea lui, ?i se c?s?tore?te cu Ana, fata ur??ic? ?i priz?rit?, fiica unui bog?ta? al satului, Vasile Baciu, care a consim?it s? i-o dea de so?ie, numai dup? ce a aflat c? Ion o sedusese ?i c?, ?n consecin??, g?ndul lui de a o m?rita cu George Bulbuc, cel mai bogat fl?c?u din sat, nu se mai poate ?mplini. Dup? c?s?torie Ion o maltrateaz? pe Ana p?n? c?nd aceasta, nemaiput?nd suporta, se sinucide, l?s?nd ?n urm?-i un copil de c?teva luni, Petre. ?n scurt timp moare ?i acest copil. Vasile Baciu crede c?, dup? moartea Anei ?i a copilului Petre, ar putea primi p?m?nturile ?napoi. Legea ?ns? nu-l favorizeaz?, lucru care nu era cunoscut nici de Ion. Preotul satului, Ion Belciug, a speculat ne?tiin?a lor, angaj?ndu-i ?n scris c?, dup? moarte, Vasile Baciu ?i Ion s? lase toat? averea lor bisericii.
?ntre timp, Ion se ?ntoarce la iubirea dint?i, Florica, devenit? so?ia lui George. ?ns? George Bulbuc, so?ul Floric?i, ?l surprinde noaptea ?n curte ?i-l omoar?,
Romanul se ?ncheie cu p...
Materiale similare
| Nume: |
Stanica Ratiu - caracterizare |
| Extras din material: |
...za la comportamentul soacrei sale: Scarboasa femeie! medita Stanica, in drum spre casa. Stanica era un om volubil si instabil, care insa traia sincer o clipa toate sentimentele umane si le intelegea. Scarboasa femeie! Asta n-are nimic sfant. Barbat, frate, toti-s fleac pentru ea. Ambitioasa si veninoasa. Iar altadata: Ce canalii sunt oamenii! gandi Stanica. Aglae, soacra-mea, e o vrajitoare, n-are inima nici de un gram. Ii moare barbatul, si se tocmeste cu doctorul. Si e plin de bani.... |
| Nume: |
Costache Giurgiuveanu - Caracterizare |
| Extras din material: |
...nticipeaza cu exactitate Otilia viitorul apropiat -, stii de ce sunt in stare? Sa-i ia toate lucrurile din casa si sa-l lase pe scandura goala. Costache insusi nu gandea altfel: Frica lui era obscura, instinctiva si ea insotita mai ales de ipoteza halucinanta ca s-ar putea sa vina o clipa cand toti sa-l jupoaie, sa-i ia totul, sa-l scoata din casa, in vreme ce el vede si nu se poate misca.
Spaima lui Giurgiuveanu provine si din experienta lui existentiala, dar si a surorii sale, Aglaia. ... |
| Nume: |
Costache Giurgiuveanu - Caracterizare |
| Extras din material: |
..., te asigur ca e bine intentionat. Nu-l slabeste cocoana Aglae. In sfarsit, vom vedea, iti voi spune eu mai pe larg unele lucruri.
Otilia stie si intelege pasiunea batranului pentru bani, dar totusi il iubeste sincer si are fata de el gesturi pline de delicatete. Fin observator, fata are in ceea ce-l priveste o mare putere de patrundere. Ea ii marturiseste lui Felix multe din greselile batranului, pe care-l iarta cu generozitate: Papa e ciudat. Cand mi-ai scris ca vii, se incapa... |
| Nume: |
Felix si Otilia - caracterizare |
| Extras din material: |
...te, neputinta atasarii de un bun imobil, imposibilitatea fixarii intr-un anumit spatiu geografic.
Ambiguitatea are drept urmare imediata reflectarea poliedrica, pe acelasi spatiu narativ, a personalitatii Otiliei in constiinta celorlalte personaje. Din aceasta cauza exista in roman cel putin cinci imagini diferite ale Otiliei. Fiecare din personajele de prim-plan percepe individualitatea Otiliei de la orizontul propriei sctructuri caracteriale. Insa nici una din aceste ipostaze nu d... |
| Nume: |
Aglae Tulea - Caracterizare |
| Extras din material: |
...i
.
Din motive identice se impotriveste infierii Otiliei: Tanti Aglae nu mi-a luat nimic, dar ma uraste, observa trista Otilia. Legalizarea unor firesti raporturi civile ar avea drept consecinta previzibila diminuarea succesiunii. Dar ura se hraneste si dintr-un suport afectiv, absurd interpretat: prezenta Otiliei ar constitui o piedica in calea
casatoriei Auricai, din cauza comportamentului neconventional al celei dintai: Acum nu mai merge modestia fetelor crescute cumse... |
| Nume: |
Otilia Marculescu - caracterizare |
| Extras din material: |
...Otilia.
Sedea acum cu o coapsa pe marginea fotoliului batranului, jucandu-si ca o pendula piciorul, in vreme ce cu mana stanga imbratisa capul vadit multumit al aceluia.
Replica Aglaei dezvaluie deplin ura indreptata asupra fetei si aluziile facute lui Pascalopol referitoare la inclinatia acestuia pentru Otilia:
- Atuncea faceti pensiune, continua implacabil Aglae. O sa aiba Otilia cu cine se distra, ce zici Pascalopol? Mosierul nu o ia in seama, o considera malitioasa... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Ion – Liviu Rebreanu - caracterizare"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
