Drama intelectualului în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

PAGE 

PAGE 4

Drama intelectualului ?n
Ultima noapte de dragoste, ?nt?ia noapte de r?zboi

Caracterizarea lui ?tefan Gheorghidiu

?tefan Gheorgidiu face parte din familia personajelor lui Camil, fiind ?i el un intelectual orgolios, interiorizat, un spirit lucid ?i absolutizant. ?tefan Gheorgidiu aplic? absolutul iuburii, cunoa?terii oamenilor din jurul s?u. Ace?tia nu corespund exigen?elor sale ?i rezult? drame ale incompabilit??ii ?ntre: el ?i Ela, el ?i societatea monden?, el ?i realitatea tragic? a frontului.
Tr?ind o profund? dram? a cunoa?terii, Gheorgidiu descoper? caracterul relativ al sentimentelor umane. El aspirase la o simbioz? sentimental?, v?z?nd ?n iubire un sentiment unic, irepetabil: Sim?eam c? femeia aceast? era a mea ?n exemplar unic, a?a ca eul meu, ca mama mea, c? ne ?nt?lnisem de la ?nceputul lumii, peste toate devenirile am?ndoi ?i vrem s? pierim la fel am?ndoi.
Spirit lucid, inflexibil, personajul tr?ie?te profund drama incertitudinii (nesiguran?a) (?l chinuie mai mult c? nu ?tie adev?rul), a geloziei chinuitoare. Neputincios asist? la tranformarea femeii iubite: dintr-o t?n?r? sensibil?, atr?g?toare, ?ntr-o femeie avid? de ban, de lux ?i de distrac?ii: Vedeam cum femeia mea se ?nstr?ina de zii ?i zii ?n toate preocup?rile ?i admira?iile ei, de mine. Suflet hipersensibil, Gheorgidiu sufer? din cauza schimb?rii Elei, oscil?nd dramatic ?ntre sperant?, tandre?e, dispre?, chiar ur?. ?ncearc? s? se comporte la fel, chinuind-o pe Ela cu b?nuierile ?i reprosurile lui. ?ncearc? ?i r?zbun?ri penibile ca de exemplu: o ?nlocuie?te pe Ela cu alt? femeie. ?n sf?r?it crede ?ntr-o ultim? iluzie: chemat de Ela el tr?ie?te frenezia viitoarei ?nt?lniri la care descoper? profund dezam?git c? so?ia l-a chemat pentru a-?i asigura viitorul printr-o dona?ie.
Dup? discu?iile cu colonelul la ?ntoarcerea la front, Gheorgidiu tr?ie?te deziluzia toatal?. Experien?a dramatic? a frontului, ?i aduce adev?rata vindecare sufleteasc?. Suferin?a personajului provine din faptul c? el este un inadaptat pe plan social ?i sentimental, din faptul c? se raporteaz? mereu la o ierarhie spiritual? ?i nu una social?, bazat? pe avere ?i bani, ca ceila?i din jurul s?u. Al?turi de drama intim?, Gheorgidiu mai sufer? ?i drama omului superior, dominat pe plan social de indivizi inferiori. Exigen?ele personajului sunt absolute, pentru c? ?n fond via?a este alc?tuit? dintr-o sum? de mici compromisuri, care ?i fac acceptabil?. ?n fond personajul trece prin dou? procese opuse: unul de mistificare, mai exact de automistificare ?i unul de demistificare.
Din roman afl?m numai varianta lui Gheoghidiu care este subiectiva. Elei nu i se ofer? aceast? posibilitate. ?i ?n acest roman exist? tehnica perspectivist?, de?ii ?n mai mic? m?sur? dec?t ?n Patul lui Procust. Astfel toate fr?m?nt?rile lui Gheoghidiu pot fi puse pe seama inclina?iei sale recunoscute spre exagerare. ?n ai doilea r?nd personajul este contradictoriu: pe de o parte ?i cere femeii iubite inteligen??, pe de alt? parte ?l deranjeaz? orice manifestare de ?ndependen?? sau de maturitate, care devin incomode pentru orgoliul b?rbatului.
Ignoran?? fermec?toare a femeii place b?rbatului: A?a o doream r?zbr?tind fermec?tor, lacom? pachetele de la b?c?mie. B?rbatul ??i etaleaz? superioritatea ?n lec?ia de filozofie. Idealul lui Gheoghidiu este egoist ?i acapator. C?nd Ela intervine ?ntr-o discu?ie de familie Gheoghidiu observ?: …cu un fel fe maturitate care m? jignea oarecum. Intelctualul obsedat de lumea ideilor pretinde femeii o pasivitate de obiect de lux: A? fii vrut-o mereu femenin?, ...