Creaţii epice – balada Mioriţa

Crea?ii epice – balada Miori?a

Capodopera absolut? a literaturii noastre populare, este rezultatul unui proces de crea?ie secular?, textul baladei armoniz?nd un num?r variabil de motive poetice cu existen?? independent? de folclor. Balada Miori?a a fost culeas? de Alecu Russo de la ni?te p?stori din mun?ii Vrancei, pe c?nd se afla ?n exil la Soveja ?i publicat? ?n prima culegere de „Poezii populare. Balade (C?ntice b?tr?ne?ti) adunate ?i ?ndreptate” de Vasile Alecsandri, antologie ap?rut? ?n 1852.
?n structura baladei se disting dou? mari planuri: unul epic(nareaz? faptele) ?i cel?lalt lirico-dramatic (exprim? g?ndurile, sentimentele ?i atitudinea ciob?na?ului ?n fa?a mor?ii).
Momentele subiectului:
Expozi?iunea: are caracter epic ?i este ilustrat? de imaginea cadrului natural feeric, ?n care urmeaz? s? se petreac? faptele: „Pe-un picior de plai,/Pe-o gur? de rai”.
Intriga: o constituie complotul pus la cale de ciobanul Ungurean ?i de cel Vr?ncean ?mpotriva ciobanului Moldovan, care „are oi mai multe,/M?ndre ?i cornute,/?i cai ?nv??a?i/?i c?ini mai b?rba?i”.
Desf??urarea ac?iunii: prezint? cauzele omorului ?i descoperirea complotului de c?tre „oi?a b?rsan?”, care-?i ?n?tiin?eaz? st?p?nul asupra pericolului ce-l p?nde?te.
Punctul culminant: ocup? spa?iul cel mai larg din balad?, deoarece coibanul prive?te desp?r?irea de turma sa ?i de locurile feerice cu ?n?elepciunea mitic? a asum?rii mor?ii ca pe un dat firesc al existen?ei umane, al?turi de via??. Aceast? atitudine este exprimat? prin testamentul pe care ciob?na?ul ?i-l face ?n eventualitatea mor?ii, prilej cu care autorul anonim accentueaz? condi?ia omului ?n lume prin alegoria moarte-nunt?, realiz?nd un portret emo?ional t?n?rului cioban, moment cu at?t mai dramatic cu c?t acesta este surprins ?nmonologul m?icu?ei.
Deznod?m?ntul lipse?te, finalul baladei d?nd na?tere la interpret?ri diferite ?i contradictorii privind atitudinea ciobanului moldovean ?n fa?a mor?ii. Unii consider? c? ciobanul este pasiv ?i resemnat ?n fa?a mor?ii, al?ii interpreteaz? aceast? atitudine ca pe o jertf? pentru demnitatea uman?. Posibila moarte este imaginat? de t?n?rul cioban ca o nunt? fabuloas?, ce ar putea semnifica o form? de integrare a vi?ii ?n circuitul existen?ial (via??-moarte-via??) al cosmosului.
Motive populare care copun mitul transhuman?ei sunt ?ase:
Motivul transhuman?ei: este ilustrat de spa?iul ondulatoriu al transmut?rii oilor de la munte la ?es ?i invers, ?n func?ie de anotimp, de cifra mitic? „trei” ?i de ciobanii care ??i ?nso?esc turmele, eviden?iind vechea ?ndeletnicire a rom?nilor simboliza?i prin cele trei mari provincii – Moldova, Ardealul ?i Muntenia.
Motivul complotului este ilustrat prin antiteza dintre cadrul natural feeric, senin („picior de plai”, „gur? de rai”) ?i invidia, meschin?ria ciobanilor care pun la cale crima („ca s? mi-l omoare”).
Motivul mioarei n?zdr?vane e dat de un element fabulos – personificarea oi?ei care, nelini?tit? ?i ?nfrico?at? de cele auzite, ??i previne st?p?nul, simboliz?nd sugestiv perfecta armonie dintre om ?i natur?, dintre cioban ?i animalele pe care le ?ngrije?te cu dragoste.
Motivul testamentului: diminueaz? epica baladei ?i creeaz? un dramatism ce se amplific? prin senin?tatea cu care ciobanul prime?te vestea complotului. Tragismul este impresionant prin reac?ia celor dragi, care, dup? moartea ciobanului l-or „pl?nge/Cu lacrimi de s?nge”.
Motivul alegoriei moarte-nunt?- are o puternic? ?nc?rc?tur? liric?, prin c?teva semnifica?ii profund mitologice ?i filozofice. ?ntre obiceiurile populare se ?nscrie ?i acela c? mor?ilor...