Evul Mediu

EVUL MEDIU

In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale.
Deplasarile permanente ale populatiei dintr-o provincie intr-alta, migrarile dintr-o parte intr-alta determinate de conditii socio-politice, precum si legaturile economice, politice si culturale puternice, au inlesnit existenta unitatii etnice romanesti, au facut ca romanii din Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova sa aiba tot mai acut constiinta faptului ca alcatuiesc un singur popor, cu origine comuna si trasaturi etnice si spirituale identice. Amenintarile din afara , care nu mai conteneau, au facut ca din zorii vietii statale domnitorii romani sa duca o politica ce se credea ca poate asigura o stabilitate statului ce evolua, ca poate intari legaturile si poate conduce treptat la unirea tarilor romanesti intr-un singur stat unitar si independent.
Incepand cu secolul XIV multi conducatori politici au inceput sa-si dea seama ca apararea tarilor romanesti se putea face doar prin aliante solide. Schimbarea orientarii politice a uneia dintre acestea putea influenta si chiar modifica politica celorlalte doua tari. Actiunile intreprinse de HYPERLINK "hi31.html"
Mircea cel Batran in Moldova, Alexandru cel Bun in Muntenia, Iancu de Hunedoara atat in Transilvania cat si in Moldova, cele intreprinse de HYPERLINK "hi32.html"
Stefan cel Mare, si cele intreprinse de Ioan Voda cel Cumplit in Muntenia, de Mihai Viteazul in Transilvania si Moldova, au avut acelasi tel: asigurarea cooperarii militare a tarilor surori prin impunerea ca domnitori a unor aliati fideli. Acest lucru a avut urmari importante in ceea ce priveste crearea statului unitar, dat fiind elementul etnic comun al romanilor.
Cu cat amenintarea din afara era mai mare cu atat eforturile de unire deveneau mai puternice.
Aliantele politice si militare ale Tarilor Romane din secolele XIV si XV au dus catre mijlocul secolului al XV-lea la o reala unire a fortelor, si au dat nastere pana in secolul XVI ideii reconstituirii vechii Dacii, prin aducerea sub o conducere unica a intregului spatiu romanesc. HYPERLINK "hi33.html"
Mihai Viteazul a fost acela care a reusit sa faca aceasta idee viabila, chiar daca pentru scurt timp, dand un scop precis celor care l-au urmat. Sub domnia sa cele trei tari romanesti s-au unit, el intitulandu-se: "domn al Munteniei, Transilvaniei si Moldovei"
Faptele politice intreprinse de Mihai Viteazul s-au dovedit a avea o importanta majora. Ele au trezit constiinta romaneasca si au lasat urme durabile; ele au indemnat generatiile ce i-au succedat sa creeze un stat unitar si independent, iar eroul de la Calugareni s-a transformat in simbol al unitatii nationale.
Poporul roman a folosit rastimpurile de pace pentru a-si dezvolta cultura; acest lucru i-a dat taria de a-si afirma dreptul la existenta. Dupa ce statele slave sud-dunarene si Bizantul au cazut sub dominatia otomana, si pana la ridicarea Rusiei, Tarile Romane au fost in avangarda apararii crestinatatii ortodoxe , fiind un scut al Bisericii Rasaritene si al traditiilor acesteia. Invatatii greci si slavi care au trait in Tarile Romane au dus o activitate sustinuta de promovare a literaturii bisericesti. Ajutati fiind de domnit...