1917 - Revolutia bolsevica

1917
Revolu?ia bol?evic?


































Intensificarea exploat?rii, ruina economic?, mizeria ?i foametea, situa?ia grea de pe fronturi, lipsa oric?ror drepturi ?i libert??i sporeau nemul?umirile ?i spiritul de revolt? ?n straturile cele mai ad?nci ale poporului rus. ?n ora?e, num?rul grevelor muncitorilor era ?n continu? cre?tere (1914 – 70 de greve, cuprinz?nd 35.000 de oameni; 1915 – 1000 de greve, cu peste 500.000 de participan?i; 1916 – 1500 de greve, antren?nd circa 1.000.000 de muncitori). La sate, ??ranii se ridicau ?i puneau m?na pe gr?nele ?i utilajul agricol al mo?ierilor, deseori z?rile fiind ?mpurpurate de para incendiilor ce mistuiau conacele nobililor. Tot mai puternic r?suna glasul popoarelor care, pe l?ng? jugul asupririi sociale, ?l purtau ?i pe acela al asupririi na?ionale. Sub ?nr?urirea mi?c?rii revolu?ionare, a st?rii de spirit din ?ar? , luau amploare ac?iunile solda?ilor; sporea permanent num?rul celor care refuzau s? execute ordinele sau p?r?seau frontul.

Zb?t?ndu-se ?n convulsiile crizei, guvernul ?i clasele dominante recurgeau la m?suri excep?ionale ?n n?dejdea c? vor putea st?vili furtuna social?.

?nfrunt?nd teroarea, ?n fruntea maselor se aflau bol?evicii, canaliz?nd uria?ele torente spre ?eluri limpezi ?i precise. ?n fabrici, la sate, ?n unit??ile militare, prin eroism ?i spirit de sacrificiu, ei dovedeau capacitatea partidului Comunist (bol?evic) de a conduce poporul muncitor la marele asalt ?mpotriva ?arismului, a citadelei burgheziei ?i mo?ierimii. Lenin, care ?mbog??ea teoria lui Marx ?i Engels despre revolu?ia proletar?, d?dea clasei muncitoare ?i avang?rzii sale o arm? de nepre?uit pentru desf??urarea victorioas? a revolu?iei care b?tea cu putere la u??.


?N ZILELE REVOLU?IEI DIN FEBRUARIE

?n acea sear? de februarie a lui 1917, c?nd mai patrona un dineu pentru care, dup? cum noteaz? ?n memoriile ap?rute la Paris, scosese „cea mai frumoas? vesel? de Limoges, serviciul danez pentru pe?te ?i farfuriile aurite copiate dup? cele ale marii Ecaterina“, balerina Kse?inskaia ?i cei 24 de invita?i din protipendala rus? nu-?i puteau ?nchipui c? doar peste c?teva zile palatul ?n care petreceau avea s? devin? sediul bol?evicilor din Petrograd. ?ncordarea ?n situa?ia social? atinsese, ?n primele dou? luni ale lui 1917, un asemenea grad cum nu mai fusese cunoscut ?nainte. Evenimentele se precipit? vertiginos. ?ncep zilele revolu?iei din februarie.

23 FEBRUARIE: Partidul bol?evic cheam? muncitorii la grev?. Acestui apel ?i r?spund 90.000 de muncitori din 50 de intreprinderi, ?n frunte cu cei de la uzinele „Putilov“. Marii demonstra?ii de pe str?zile Petrogradului i se al?tur? femeile, care f?ceau coad? la distribuirea alimentelor. Manifestan?ii cereau „P?ine!“, „Jos r?zboiul!“, „Jos absolutismul!“. ?n ?edin?a ?inut? ?n seara aceleia?i zile, comitetul bol?evic al cartierului V?borg hot?r??te continuarea grevei.

24 FEBRUARIE: Pe Perspectiva Nevski demonstreaz? 200.000 de grevi?ti. Se strig? „Jos ?arul!“. Biroul Comitetului Central al Partidului bol?evic hot?r??te s? atrag? solda?ii la lupt? activ?. De asemenea, bol?evicii se pronun?? pentru continuarea grevei, transformarea ei ?n grev? general? ?i apoi ?n insurec?ie.

25 FEBRUARIE: Grev? general?. Ciocniri cu poli?ia. Cuprinse de panic?, autorit??ile solicit? trupele de pe front. Generalului Habalov, comandantul militar al Petrogradului, i se trimite urm?torul ordin al ?arului: „Ordon ca m?ine chiar s? se pun? cap?t dezordinilor din Capital?…“. ?eful Statul...