Petrolul

Petrolul



?n secolul XX ?ntreaga industrie ?i civiliza?ie s-au bazat pe energia furnizat? de petrol. Rezervele de ?i?ei au dus ?ns? ?i la conflicte interna?ionale, iar utilizarea lui a cauzat poluare ?i daune mediului ?nconjur?tor.

Petrolul se compune ?n principal din hidrocarburan?i – molecule formate din doua elemente chimice, hidrogen ?i carbon – al?turi de alte substan?e. Petrolul poate lua forme diferite, printre care ?i?eiul lichid, gazele naturale sau o substan?? v?scoas?, groas?, numit? asfalt sau bitum. Petrolul este o substan?? organic?. El s-a format din materie care odinioar? era vie, respectiv din plante ?i animale. Ca urmare, ?i?eiul ?i gazele naturale, ca ?i c?rbunii, sunt considera?i combustibili fosili.
Petrolul este un amestec complex de numeroase hidrocarburi, cu molecule con?in?nd intre un atom C si aproximativ 100 sau poate mai multi. Se cunoaste exact compozitia si structura molecular? a hidrocarburilor din petrol p?n? la C10 si aproximativ a hidrocarburilor mai grele.
?n petrol se g?sesc hidrocarburi din urmatoarele trei clase: alcani, cicloalcani (naftene), ?i hidrocarburi aromatice. Nu se gasesc alchene ?i acetilene (primele sunt ?ns? componente importante ale petrolului "cracat"). Nu exust? nici un petrol care sa nu contin? toate trei clasele de hidrocarburi, dar propor?ia ?n care apare fiecare din aceste clase poate diferi mult de la un petrol la altul si ?n diversele frac?iuni ale aceluia?i petrol.
Diferite frac?iuni din petrol sau amestecuri de hidrocarburi, prelucrate prin metode fizice si chimice ?n rafin?riile de petrol (benzine, petrol lampant, motorine), servesc drept combustibili pentru alimentarea mai tuturor mijloacelor de transport (automobile, avioane, locomotive ?i tractoare). Tot din petrol se fabrica uleiurile de uns (lubrefian?ii) necesare acestor motoare ?i altor ma?ini, precum si asfaltul care constituie stratul exterior al soselelor.
?n sfar?it, prin prelucrarea termica (piroliza) si catalitic?, a diferitelor fractiuni din petrol se obtin materiile prime de baza ale industriei chiimice. Printre acestea cele mai
importante sunt etena, propena, butenele ?i butadiena (materii prime pentru fabricarea cauciucului sintetic), benzenul toluenul (metil-benzenul), xilenii (dimetil-benzenii), si alte hidrocarburi, din care se ob?in produ?ii extrem de numero?i ai industriei chimice organice (mase plastice, fibre sintetice, medicamente, coloran?i, antid?un?tori pentru agricultur?, solven?i etc.)

?i?eiul ?i gazele naturale. Procesul de formare a petrolului a avut loc ?n urm? cu milioane de ani. Cea mai mare parte a ?i?eiului din centrul ?i nordul M?rii Nordului s-a format din alge (plante unicelulare) ?i bacterii ?ngropate ?n m?l ?i n?mol, pe fundul m?rii, ?n perioada jurasic? (acum 144213 milioane de ani). Materia ?ngropat? a putrezit ?i a fost transformat? treptat ?n ?i?ei de c?tre c?ldur? ?i presiune, care a comprimat ?n acela?i timp ?i m?lul ?i n?molul, tarnsform?ndu-le ?n straturi de roc?.
Pic?turile de ?i?ei s-au infiltrat ?n sus prin rocile permeabile – roci con?in?nd pori sau cr?p?turi prin care pot p?trunde lichidele sau gazele. ?i?eiul ?i-a continuat drumul p?n? c?nd a ?nt?lnit un strat impermeabil sau solid. ?i?eiul a ?nceput apoi s? se acumuleze ?n straturile de roci permeabile din imediata apropiere, numite de geologi “capcan?”.
Gazele naturale se formeaz? la o ad?ncime mai mare dec?t ?i?eiul. Goelogii consider? c? formarea gazelor naturale ?n sudul M?rii Nordului a ?nceput ?n perioada carbonifer? (acum 300 286 de milioane de ani), c?nd a ?nceput ac...