Inregistreaza | Ai uitat parola?

Curs XI

Numar pagini 9
Nume Curs XI
Subiect Arhitectura calculatoarelor
Institutie Universitate
Universitate Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica
Pret 50 puncte
Evaluarea calitatii 0 / 0 (100%)
Adaugat 02-05-2009
Adaugat de dktf0406
Descarcat 6
Marimea fisierului 0 KB
Formatul fisierului pdf
Cuvinte cheie operatiuni , magistrala , nivelul , microarhitectura , calea de dae , secventiere , timp , timing , operatii , memoria
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Cuprinde continuarea cursului X:
4.2.3 Operaţiuni pe magistrală
Capitolul 5: Nivelul microarhitecturii
5.1 Un exemplu de microarhitectură
5.1.1 Calea de date
5.1.2 Secvenţierea în timp (timing) a căii de date
5.1.3 Operaţii cu memoria
Extras din material:
CURS 11 AC 2006/2007

1/9
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2006/2007
CURSUL 11



4.2.3 Opera?iuni pe magistral?

P?n? acum, am discutat doar cicluri de magistral? normale, cu un master (de obicei CPU-ul)
citind de la un slave (de obicei memoria) sau scriind unuia. De fapt, mai exist? c?teva tipuri
de cicluri de magistral?. Acum le vom analiza.

?n mod normal, transferul se face cuv?nt cu cuv?nt, c?te unul pe r?nd. Totu?i, c?nd cache-ul
este folosit, este de dorit s? aducem ?ntreaga linie cache odata. De multe ori blocurile de
transfer pot fi mai eficiente dec?t transferul succesiv individual. C?nd o citire de bloc este
startat?, masterul de magistral? transmite slaveului num?rul de cuvinte care vor fi transferate,
de exemplu, pun?nd num?rul de cuvinte pe liniile de date ?n timpul T1. ?nloc s? returneze un
singur cuv?nt, slaveul ofer? c?te un cuv?nt ?n timpul fiec?rui ciclu, p?n? c?nd num?r?toarea s-
a terminat. Figura 4.11 este o versiune modificat? a unei figuri anterioare, cu un semnal
BLOCK care este folosit s? indice atunci c?nd un transfer de bloc este solicitat. ?n acest
exemplu, citirea unui bloc de 4 cuvinte ia 6 cicluri ?n loc de 12.

Exist? de asemenea ?i alte tipuri de cicluri de magistral?. De exemplu, pe un sistem
multiprocesor cu dou? sau mai multe procesoare pe aceea?i magistral?, este adesea
necesar s? se asigure c? doar un procesor folose?te structura de date din memorie. Un mod
Figura 4.11 Transferul datelor pe blocuri
T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7
Adres?
Date
MREQ
RD
WAIT
BLOCK
Numar?tor
Adresa de memorie de citit
Date Date Date Date
?
CURS 11 AC 2006/2007

2/9
tipic de a asigura aceasta, este de a avea o variabil? ?n memorie, care este 0 atunci c?nd nici
un procesor nu folose?te structura de date, ?i 1 c?nd aceasta este folosit?. Dac? un procesor
vrea s? ob?in? ccesul la structura de date, el trebuie s? citeasc? variabila, ?i dac? aceasta este 0
atunci s? o seteze la 1. Necazul este, cu pu?in ghinion, ca dou? procesoare s-ar putea s?
citeasc? variabila pe dou? cicluri de bus consecutive. Dac? fiecare vede c? variabila este 0,
atunci fecare o seteaza la 1 ?i crede c? este singurul procesor care folose?te structura de date.
Aceast? secven?? de evenimente conduce la haos.

Pentru a preveni aceast? situa?ie, sistemele multiprocesor au adesea un ciclu de bus special
cite?te – modific? - scrie, care permite oric?rui procesor s? citeasc? un cuv?nt din memorie,
s?-l examineze, s?-l modifice ?i s?-l scrie ?napoi ?n memorie, totul f?r? s? elibereze
magistrala. Acest tip de ciclu, controlez? capacitatea procesoarelor de a folosi magistrala.

Un alt tip important ciclu de magistral? este acela pentru manipularea ?ntreruperilor. C?nd
procesorul comand? unui dispozitiv I/O s? fac? o opera?ie, el a?teapt? deobicei o ?ntrerupere
c?nd lucrul este gata. Semnalarea ?ntreruperii solicit? magistrala.

Din moment ce mai multe dispozitive trebuie s? cauzeze o ?ntrerupere simultan, acela?i fel de
probleme de arbitrare sunt prezente ?i aici, a?a cum am avut ?i cu ciclurile de magistral?
normale. Solu?ia uzual? este aceea de a atribui priorit??i dispozitivelor, ?i de a folosi un
arbitru centralizat, care s? dea prioritate celui mai critic dispoziv. Controlerele de ?ntreruperi
standard, ?ntr-un cip, exist? ?i sunt considerabil folosite. IBM PC-ul ?i succesorii s?i au folosit
cipul Intel 8259A, ilustrat ?n figura 4.12.
P?n? la 8 controlere pot fi conectate direct la 8 intr?ri IRx la 8259A. C?nd oricare dintre
aceste dispozi...


Materiale similare

Nume: Curs I
Extras din material: ...ru realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important. Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s? satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i memorie secundar?). De obicei, ...
Nume: Curs X
Extras din material: ...lave vede inactivarea lui MSYN , ?tie c? s-a terminat ciclul, inactiveaza SSYN , ?i ne Figura 4.8 Exemplu de func?ionare pe o magistral? asincron? Date Adresa de memorie ce va fi citit? Adresa MREQ RD MSYN DATA SSYN CURS 10 AC 2006/2007 5/8 afl?m iar??i ?n situa?ia original?, cu toate semnalele dezactivate, a?tept?nd urm?toarea component? master. Diagramele de temporizare ?n cazul magistralelor asincrone (?i uneori chiar al magistralelor sincrone) folosesc s?ge?...
Nume: Curs IX
Extras din material: ...ementele de baz? din care sunt construite toate calculatoarele numerice sunt uluitor de simple. Primul pas este studiul acestor elemente de baz? ?i al algebrei speciale cu dou? valori (algebra booleana) folosit? pentru a le analiza. Dup? aceea se studiaz? circuitele fundamentale care pot fi construite folosind por?i ?n combina?ii simple, incluz?nd circuite pentru opera?ii aritmetice. Urm?toarea tem? este aceea de a afla cum por?ile pot fi combinate pentru a stoca informa?ii, ceea ce ?n...
Nume: Curs III
Extras din material: ...are utilizeaz? nota?ia ?n complement fa?? de doi trebuie s? ?tie numai s? efectueze adunarea ?i negarea bi?ilor. De exemplu, opera?ia de sc?dere 7- 5 este identic? cu problema de adunare 7 + (-5). ?n consecin??, dac? i se cere unui calculator s? scad? 5 (stocat sub forma 0101) din 7 (stocat ca 0111), acesta va schimba mai ?nt?i pe 5 ?n –5 (reprezentat ca 1011) ?i apoi va efectua adunarea 0111 + 1011, ob?in?nd rezultatul 0010, care reprezint? valoarea 2, dup? cum este descris ?n contin...
Nume: Cursul IV
Extras din material: ... poate avea ca rezultat decodificarea unui alt cuv?ntde cod, valid dar totu?i incorect. Memoriile calculatoarelor pot ocazional s? provoace erori, datorit? varia?iilor tensiunii de alimentare, sau altor cauze. Pentru protec?ia la aceste erori, unele memorii folosesc coduri detectoare sau corectoare de erori. Cand se folosesc aceste coduri, sunt adauga?i bi?i suplimentari fiec?rui cuv?nt de memorie, ?ntr-un mod special. C?nd un cuv?nt este citit din memorie, bi?ii suplimentari sunt...
Nume: Curs VIII
Extras din material: ...? mai sc?zut, care totu?i au putut s? execute un mare num?r de instruc?iuni. Rezultatul a fost arhitectura sistemului IBM/ 360, o familie de calculatoare compatibile, travers?nd aproape doua ordine de magnitudine, at?t ?n pre? c?t ?i ?n capacitate. Pentru c? pia?a de calculatoare a explodat ?n anii 1970 ?i capacit??ile de calcul au crescut rapid, cereare de calculatoare cu pre? sc?zut a favorizat proiectarea calculatoarele folosind interpretoare. Abilitatea de a imbina hardware ?i...
Toate materialele similare



Comentarii asupra materialului "Curs XI"

Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia



Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu