Curs IX
| Numar pagini |
8 |
| Nume |
Curs IX |
| Subiect |
Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
02-05-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
7 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Cuprinde continuarea cursului VIII:
3.3 Intrare/Ieşire
3.3.1 Magistrale
CAPITOLUL 4: Nivelul logic numeric
4.1. Circuite aritmetice
4.1.1. Registre de deplasare
4.1.2. Sumatoare
4.1.3. Unităţi logice aritmetice
Extras din material:
CURS 9 AC 2006/2007
1/8
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2006/2007
CURSUL 9
3.3 Intrare/Ie?ire
Dup? cum am spus la ?nceputul acestui capitol, un sistem de calcul are trei componente
majore:
1) UCP Central Procesing Unit unitatea central? de prelucrare a datelor,
2) Memoriile - primar? ?i secundar?
3) Echipamentele de Intrare / Ie?ire cum sunt, de exemplu, imprimantele, scannere
(dispozitive ce transforma o imagine de pe h?rtie ?n valori numerice, modemuri
(dispozitive ce permit transmiterea la distan?e mari a datelor).
3.3.1 Magistrale
Fizic, majoritatea calculatoarelor personale ?i sta?iile de lucru au o structur? cunoscut?.
Aranjamentul obi?nuit este o cutie de metal cu o plac? mare de circuit imprimat ?n partea de
jos, numit? plac? de baz?, matherboard. Placa de baza con?ine cipul UCP, c?teva sloturi
pentru soclurile de memorie (DIMM-uri de exemplu) ?i socluri pentru alte cipuri.
Deasemenea exist? o magistral?, trasee efectiv imprimate pe cablaj, iar ?n lungul ei sloturi ?n
care pot fi introdu?i conectorii pl?cilor I/O suplimentare. Unele pl?ci de baz? au dou? tipuri
de magistrale, inclusiv una de vitez? mai mic? pentru compatibilitatea cu pl?cile I/O mai
vechi ?i mai lente. Structura logic? a unui calculator simplu este prezentat? ?n figura 3.4:
Aceast? structur? are o singur? magistral? folosit? s? lege CPU, memoria ?i dispozitivele
intrare/ie?ire; majoritatea sistemelor au dou? sau mai multe magistrale. Fiecare dispozitiv I/O
este alc?tuit din dou? p?r?i: una con?in?nd majoritatea electronicii, numit controler, ?i alta
con?in?nd dispozitivul de I/O ?nsu?i, un exemplu de dispozitiv este un disc. Controlerul este ?n
mod obi?nuit con?inut de o plac? cuplat? ?ntr-un slot liber, excep?ie f?c?nd controlerele care
nu sunt op?ionale, ca urmare sunt plasate pe placa de baz?.
CPU MEMORIE CONTROLER VIDEO
CONTROLER
IMPRIMANTA
CONTROLER
FLOPPY
CONTROLER
HARD
DISPLAY IMPRIMANT? FLOPPY HARD
magistral?
Figura 3.4 Structura logic? a unui sistem de calcul
CURS 9 AC 2006/2007
2/8
Din punct de vedere al sistemului gazd?, controlerul este v?zut cu ajutorul unui program
specializat numit driver. Driver-ul controlez? dialogul dintre calculator, care lucreaz? cu
periferice virtuale ?i care folose?te ordine generice, ?i periferic, care prime?te ordine
particulare specifice.
Chiar dac? monitorul nu este o op?iune, controlerul video este uneori plasat pe o plac?
separat? de placa de baz?, pentru a permite utilizatorului s? aleag? ?ntre pl?ci cu sau f?r?
acceleratoare, memorie ?n plus ?i a?a mai departe. Controlerul este conectat la dispozitivul s?u
cu un cablu ata?at la un conector pe spatele cutiei.
Func?ia unui controler este de a verifica dispozitivul s?u de I/O ?i a men?ine accesul la
magistral? pentru el, c?nd un program vrea date pe disc, de exemplu, trimite o comand?
controlerului discului, care apoi emite comenzi de c?utare a pozi?iei (seek) ?i alte comenzi
specifice c?tre dispozitiv. C?nd pista ?i sectorul corecte au fost g?site, dispozitivul ?ncepe s?
scoat? datele ca un flux ?n serie de bi?i c?tre controler. Este treaba controlerului de a sparge
lan?ul de bi?i ?n unit??i ?i s? scrie fiecare unitate ?n memorie a?a cum a fost asamblat?. O
unitate tipic? este format? din unul sau mai multe cuvinte. Un controler care cite?te sau scrie
informa?ie din ?i ?n memorie f?r? implicarea CPU se spune c? realizeaz? Direct Memory
Acces, mai bine cunoscu...
Materiale similare
| Nume: |
Curs I |
| Extras din material: |
...ru
realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important.
Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de
siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s?
satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe
l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i
memorie secundar?). De obicei, ... |
| Nume: |
Curs X |
| Extras din material: |
...lave vede inactivarea lui MSYN , ?tie c? s-a terminat ciclul, inactiveaza SSYN , ?i ne
Figura 4.8 Exemplu de func?ionare pe o magistral? asincron?
Date
Adresa de memorie ce va fi citit? Adresa
MREQ
RD
MSYN
DATA
SSYN
CURS 10 AC 2006/2007
5/8
afl?m iar??i ?n situa?ia original?, cu toate semnalele dezactivate, a?tept?nd urm?toarea
component? master.
Diagramele de temporizare ?n cazul magistralelor asincrone (?i uneori chiar al magistralelor
sincrone) folosesc s?ge?... |
| Nume: |
Curs XI |
| Extras din material: |
...0 0 B
1 1 1 1 0 0 A+B
1 1 1 1 0 1 A+B+1
1 1 1 0 0 1 A+1
1 1 0 1 0 1 B+1
1 1 1 1 1 1 B-A
1 1 0 1 1 1 B-1
1 1 1 0 1 1 -A
0 0 1 1 0 0 A AND B
0 1 1 1 0 0 A OR B
0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 1 1
0 1 0 0 1 0 -1
Figura 5.2 Func?iile ALU pentru microarhitectura exemplului ISA IJM
CURS 11 AC 2006/2007
6/9
folositoare. ?n multe cazuri exist? multiple posibilit??i pentru a ob?ine acela?i rezultat. ?n acest
tabel, + ?nseamn? plus aritmetic, iar ?nseamn? minus aritmetic,... |
| Nume: |
Curs III |
| Extras din material: |
...are utilizeaz? nota?ia ?n complement fa?? de doi trebuie s? ?tie numai s? efectueze
adunarea ?i negarea bi?ilor. De exemplu, opera?ia de sc?dere 7- 5 este identic? cu problema de
adunare 7 + (-5). ?n consecin??, dac? i se cere unui calculator s? scad? 5 (stocat sub forma
0101) din 7 (stocat ca 0111), acesta va schimba mai ?nt?i pe 5 ?n 5 (reprezentat ca 1011) ?i
apoi va efectua adunarea 0111 + 1011, ob?in?nd rezultatul 0010, care reprezint? valoarea 2,
dup? cum este descris ?n contin... |
| Nume: |
Cursul IV |
| Extras din material: |
... poate avea ca rezultat decodificarea unui alt cuv?ntde cod, valid dar
totu?i incorect.
Memoriile calculatoarelor pot ocazional s? provoace erori, datorit? varia?iilor tensiunii de
alimentare, sau altor cauze. Pentru protec?ia la aceste erori, unele memorii folosesc coduri
detectoare sau corectoare de erori. Cand se folosesc aceste coduri, sunt adauga?i bi?i
suplimentari fiec?rui cuv?nt de memorie, ?ntr-un mod special. C?nd un cuv?nt este citit din
memorie, bi?ii suplimentari sunt... |
| Nume: |
Curs VIII |
| Extras din material: |
...?
mai sc?zut, care totu?i au putut s? execute un mare num?r de instruc?iuni. Rezultatul a fost
arhitectura sistemului IBM/ 360, o familie de calculatoare compatibile, travers?nd aproape
doua ordine de magnitudine, at?t ?n pre? c?t ?i ?n capacitate.
Pentru c? pia?a de calculatoare a explodat ?n anii 1970 ?i capacit??ile de calcul au crescut
rapid, cereare de calculatoare cu pre? sc?zut a favorizat proiectarea calculatoarele folosind
interpretoare. Abilitatea de a imbina hardware ?i... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Curs IX"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
