Filosofia renascentista

Filosofia renascentista
Termenul de Renastere provine din limba franceza “Renaissance” care a fost pus in circulatie in secolul XVIII pentru a insemna reinnoirea artelor. Incepand cu deceniul III al sec XVII termenul va capata un sens deplin. De-a lungul timpului s-au nascut puncte de vedere diferite. Se explica prin faptul complexitatii problemelor si fenomenelor pe care le cuprinde Renasterea si datorita perspectivei diferite din care diferiti cercetatori cercetau aceasta perioada, fiind cercetata de istorici, literati, filosofi, fiecare a intreprins renasterea prin prisma profesiei sale.
Renasterea este apreciata de cercetatori ca fiind o adevarata aurora in aceasta istorie, caracterizata prin adevarate explozii spirituale, materiale, efervescenta culturala. Unii spun ca Renasterea este o miscare culturala. 45375iny88oxo8m
La aparitia Renasterii au contribuit factori cum ar fi:
transformarea structurii profunde ce a avut loc prin trecerea societatii de la feudalism la capitalism
prin acumularea de cunostinte
a fost favorizata (renasterea) de nevoia de adevar si rationalitate nx375i5488oxxo
de nevoia de renuntare la dogme
intoarcerea la valorile culturale ale antichitatii
afirmarea nestingherita a individualitatii umane.
Si astazi mai exista reactii antirenascentiste, pozitie ce se opune admiterii unei etape de dezvoltare si neaga Renasterea. Aceasta supradimensioneaza realizarile din evul mediu si neaga pe acelea ce tin de renastere. Neaga faptul ca Renasterea ar fi o perioada de progres cultural. Sustine ca toate realizarile care se atribuie Renasterii au existat din evul mediu, si ca din sec. X au avut loc mai multe renasteri succesive.
Majoritatea societatilor recunosc Renasterea ca o perioada istorica specifica umanitatii. Delimitarea in timp a Renasterii prezinta si ea anumite pozitii controversate, dar in linii mari se recunoaste ca putem vorbi de renastere din a doua jumatate a secolului XIV pana in prima jumatate a secolului XVI.
Mai multi cercetatori propun ca renasterea sa fie interpretata in 2 sensuri:
mai larg
mai restrans.
In sens larg prin renastere se caracterizeaza prin :
umanismul
reforma propriu zisa
reforma,
Toate aceste dimensiuni sunt momente de emancipare sociala si spirituala.
UMANISMUL – este faza de inceput a renasterii cu care debuteaza aceasta si se caracterizeaza prin 2 elemente, si anume:
prin intoarcerea la valorile culturale si filosofice
prin cultivarea unor discipline ale spiritului (literatura, arta) pecntru ca sa se premareasca omul, care este considerat nu numai fiinta naturala ci si sociala, fiind o parte a societatii.
Aceasta pozitie de exaltare a omului o gasim in operele lui Dante Aligheri, Bocacio, Petrarca, in care gasim exprimata intelepciunea antica. Rabloise – in romanul “Manastirea din Tellem” i-si ia ca motto “fa tot ce vrei” – este o chemare la descatusarea omului, pentru ca omul nu este considerat numai parte ci el este considerat si ca intreg, el are obligatii dar si drepturi, el trebuie sa traiasca ca o fiinta reala cu aspiratiile sale. Umanismul atinge o dezvoltare maxima in secolul XV in ITALIA ti in sec XVI in celelalte tari europene.
RENASTEREA PROPRIU ZISA – este etapa de maturitate in care se manifesta pregnant transformarile generale ale renasterii, in care cultura dobandeste o mai mare autonomie fata de antichitate. Se caracterizeaza prin dezvoltarea artei ilustrata de LEONARDO da VINCI, MICHELANGELO, RAFAEL. Prin dezvoltarea stiintei reprezentata de Copernic si de dezvoltarea filosofiei reprezentata de Giordanno Bruno. In aceasta ...