Arta

?mpletitul ?n paie
?mpletitul ?n paie, ca si toate me?te?ugurile ?mpletitului din fibre naturale este cunoscut din cele mai vechi timpuri. ?n Basarabia acest me?te?ug a cunoscut o etap? de ?nflorire a sa la sf?r?itul secolului XIX ?nceputul secolului XX. ?n acele timpuri erau me?teri iscusi?i ?n domeniul acoperitul caselor cu paie de secar?. ?n perioada antebelic? activau foarte mul?i me?teri ce practicau ?mpletitul p?l?riilor de paie. Din acele timpuri la rom?nii din Basarabia s-au conturat anumite particularit??i tradi?ionale ale acestui me?te?ug. Astfel, de exemplu, me?terii ?mpletitori ?n paie confec?ioneaz? p?l?riile din paie de secar?, iar forma ei a fost dictat? de condi?iile climaterice ale meleagului nostru. Forma cilindric? a p?l?riei nu se a?eza str?ns pe conturul capului, asigur?nd astfel o aerisire bun? ?i de aceea ?ine r?coare vara c?nd temperatura aerului ajunge mai sus de 35 grade. Borurile de 10cm l??ime umbresc fa?a ?i g?tul ap?r?ndule de razele dogoritoare ale soarelui. Chiar ?i ?n timpul ploii forma aceasta permite scurgerea apei. Actualmente me?terii care de?in secretele acestui me?te?ug frumos confec?ioneaz? din paie de secar?, gr?u, ov?s, orz, care esre material pur ecologic, obiecte de uz casnic, obiecte decorative, juc?rii. ?n ultimul timp num?rul me?terilor ce practic? acest gen de me?te?ug artistic sa mic?orat, dar ?i mai putem ?nt?lni prin p?r?ile Bricenilor, Telene?tilor, vechei Soroci. Fie c? pentru unii creatori populari me?te?ugul acesta este o modalitate de existen?? material?, ei confirm? c? practicarea acestui me?te?ug, c?t ?i obiectele confec?ionate din paie au o ac?iune pozitiv? asupra organismului uman. Lucrul acesta este confirmat ?i de investiga?iile medicale ce au relevat propriet??ile curative ale paielor.
?esutul artistic
S?p?turile arheologice ne arat? c? ?esutul este o ?ndeletnicire veche.Pe teritoriul Moldovei sau g?sit amprente de ?es?turi pe fundul vaselor de lut din epoca neolitic?.Pe baza s?p?turilor sa stabilit c? din acele timpuri ?esutul se efectua pe r?zboiul de ?esut vertical.Abia mai t?rziu, ?n secolul X, dup? dezvoltarea ulterioar? a ?esutului, ?n direc?ia rela?ie cu perfec?ionarea continu? a r?zboiului care este aceea? ?n toat? lumea .Pe teritoriul locuit de rom?ni sa ajuns la r?zboiul de ?esut orizontal. Aceasta a dus la u?urarea muncii, ob?inerea ??s?turilor de calitate ?i de mari dimensiuni. P?n? ?n evul mediu timpuriu cunoa?tem pu?in despre modul de lucru ?i aspectul ??s?turilor.Evolu?ia me?te?ugului ?esutului ?n perioada medieval? urmeaz? traiectoria sinuoas? a unei istorii zbuciumate. Documentele p?strate ne arat? c? pe l?ng? cur?ile domne?ti ?i boiere?ti sau pe domeniul m?n?stire?ti se organizeaza ateliere ?n care se ?es stofe, p?nze ?i covoare. Deja ?n secolul XV, pe unele slobozii din Moldova, ?eseau postov ?i p?nz?, pe care le vindeau la t?rguri. ?n aceast? perioad? me?te?ugul era at?t de r?sp?ndit, ?nc?t Anton Maria de la Chioro Fiorentino remarc? faptul c? ?n ??rile Romane ,,era o adev?rat? fabric? de ?esut ?n fiecare cas?'. ?n afar? de materialele scrise, tehnica de lucru, compozi?iile ornamentale, cromatica rafinat? precum ?i gama bogat? ?i variat? a categoriilor de ?es?turi indic? o ?ndelung? tradi?ie ?n domeniul ?esutului ?i a folosirii textilelor ?n cadrul portului popular, c?t ?i ?n cadrul ?es?turilor de interior ??r?nesc. Din punct de vedere a materialului din care sunt confec?ionate ?es?turile pot fi clasificate?n dou? grupe: ?es?turi din fibre de origine animal?- l?n?, p?r de capr?, borangic ?i ?es?turi din fibre de origine vegetal?- in, c?nep?, bumbac....